Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

01.07.24 - 05.07.24

În cadrul ședinței din 19 iulie anul curent Guvernul a aprobat un șir de modificări și completări la Regulamentul privind modul de stingere a obligaţiei fiscale şi anulare a sumelor plătite în plus prin prescripţie

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal constă într-un ansamblu de metode şi operațiuni de organizare şi desfășurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia. În continuare vor fi analizate metodele şi operațiunile de organizare şi desfășurare a controlului fiscal, fiind o parte componentă a unei serii de articole cu privire la controlul fiscal.

Serviciul Fiscal de Stat informează despre inițierea procedurii de anulare a sumelor plătite în plus, a căror termen de prescripție a expirat. Potrivit Codului fiscal, contribuabilii sunt în drept să solicite compensarea ori restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite, prin depunerea cererii respective în termen de 6 ani din data efectuării și/sau apariției lor. Sumele plătite în plus şi sumele care urmează a fi restituite, care nu au fost solicitate în termenul nominalizat, urmează a fi anulate.

La 12 august 2022 au intrat în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați, modificările fiind operate prin Legea nr.229/2022 cu privire la modificarea unor acte normative. Scopul intervențiilor este extinderea: cercului de sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate administratorilor autorizați în cadrul procedurilor de insolvabilitate

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative vin cu intervenții și la capitolul ,,Evidența fiscală și executare silită”, principalele fiind prezentate în continuare.

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

Potrivit prevederilor Codului fiscal, orice activitate exercitată în condițiile legii, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană cu scopul de a obţine venit sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit, se consideră activitate de întreprinzător/afacere (business).

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 13 martie curent, a aprobat în lectura finală proiectul legii pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale), elaborat în scopul fortificării mecanismului de urmărire și identificare a bunurilor infracționale pentru

Codul fiscal prevede expres cazurile în care o creanţă care este nerambursabilă poate fi calificată ca datorie compromisă. Datorie compromisă este o creanţă care este nerambursabilă în cazurile în care:

Începând cu 21 iunie 2023, în contextul modificărilor operate la Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, legiuitorul permite persoanelor fizice cetățeni de a desfășura în baza patentei de întreprinzător două genuri de activitate noi, incluse în Anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător (în continuare – Lege) și anume:

23-27 septembrie 2024

Interviu cu Victoria Cujba, Șefa Inspectoratului Control Financiar de Stat, cu care am discutat despre agenda complexă de lucru a echipei care veghează cheltuirea banilor publici.

Scopul controlului fiscal este verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Controlul fiscal este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat şi/sau de un alt organ cu atribuţii de administrare fiscală, în limitele competenţei acestora.

Salariatul este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medical (AOAM) în modul stabilit de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la сondiţiile de asigurare medicală a angajaților. La determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit pentru persoana fizică se permite deducerea sumelor pentru primele de AOAM achitate de persoanele fizice în

Dacă în ultima perioadă de timp v-a apărut întrebarea ce ține de impactul fiscal asupra operațiunii economice de achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice (atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova), vă propunem să consultați articolul „Dividende: regimul fiscal” ce va apărea în ediția revistei „monitorul fiscal FISC.md” din luna curentă.   Autorul nostru fidel Victoria Belous analizează subiectul sub diferite aspecte, expunându-se asupra unor situații:   Dividende achitate persoanelor juridice și fizice rezidente ale RM; Profitul repartizat fondatorului întreprinzătorului individual se impozitează sau nu similar dividendelor?

- Ce înseamnă estimarea veniturilor impozabile prin metode și surse indirecte? - Cine poate fi supus estimării venitului impozabil prin metode și surse indirecte? - Ce surse indirecte de informații poate utiliza organul fiscal pentru estimarea

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.