În luna aprilie 2019, entitatea a angajat o persoană fizică din salariul căreia, în perioada aprilie –octombrie curent, a calculat și reținut prima de asigurare obligatorie de asistență medicală. În luna octombrie curent angajatul în cauză a prezentat un certificat care confirmă achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilită în sumă fixă pentru anul 2019. Ce trebuie să întreprindem în situația descrisă, deoarece angajatul solicită restituirea primei reținute în plus?

În perioada 17-19 mai 2021 s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor (OMC), în cadrul căreia, de către Comitetul Tehnic de Evaluare Vamală (în continuare – Comitet), au fost adoptate și supuse aprobării de către Consiliul OMC două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe şi taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord1”.Totodată se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.

Conform art. 4 lit. h) al Legii nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior, reglementarea din partea statului a activităţilor de comerţ include stabilirea mecanismului de formare a preţurilor/tarifelor la produsele/serviciile de importanţă social (în continuare – produse sociale). Totodată, conform art. 20 alin. (6) al aceleiași Legi, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în prima lună a anului 2020 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2019, cu 13,7 %. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 3,3 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, majorarea constituie 396,5 mil. lei. Respectiv, la cele patru componente ale bugetului public național au fost înregistrate următoarele rezultate. În bugetul de stat pe parcursul lunii ianuarie a anului curent au fost încasate 1,4 mld. lei, ceea ce constituie cu 92,6 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, sau o creștere cu 7,1 %.

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” amintește tuturor deținătorilor de carduri bancare emise de băncile licențiate din RM că, în scopul sensibilizării cetățenilor și stimulării efectuării achitărilor mărfurilor și serviciilor procurate cu utilizarea cardurilor bancare, în Moldova este lansat concursul „Loteria fiscală”. Aceasta direct va contribui la înregistrarea veniturilor în scopuri fiscale realizate de comercianți. Practica altor țări demonstrează eficiența loteriilor de acest gen și are impact pozitiv asupra dezvoltării plăților fără numerar și minimizării economiei tenebre. Astfel, fiecare cetățean care a împlinit vârsta de 18 ani, deține un card bancar de la orice bancă din RM și achită orice cumpărătură sau serviciu în valoare mai mare de 30 de lei cu cardul devine automat participant la „Loteria fiscală”.

De la înființarea1 Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) și până în prezent se observă o creștere constantă a numărului contestațiilor pe marginea procedurilor de achiziții publice înregistrate la Agenție. Astfel, din analiza comparativă a numărului contestațiilor depuse la ANSC în primele patru luni ale anului 2020 în comparație cu aceeași perioadă a anilor precedenți (2018 și 2019) rezultă următoarea situație: 01.01 — 30.04.2018 – 202 contestații înregistrate;01.01 — 30.04.2019 – 293 contestații înregistrate;01.01 — 30.04.2020 – 333 contestații înregistrate.

Astăzi, 1 iulie 2020, sunt puse în aplicare noile reguli ce țin de stabilirea vârstei de pensionare, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale. Două condiții principale ce urmează a fi realizate pentru  a beneficia de pensia pentru limită de vârstă sunt: persoana să atingă vârsta standard de pensionare și să contribuie la sistemul public de pensii o anumită perioadă de timp.   Astfel, ținând cont de prevederile Legii nr.156, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 59 de ani și va crește treptat până la 63 de ani la 1 iulie 2028. Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 32 de ani și va crește treptat până la 34 de ani. Totodată, bărbaţii care intenţionează să-şi perfecteze pensia pentru limită de vârstă, trebuie să atingă 63 de ani și un stagiu de cotizare de 34 de ani, condiţiile respective fiind stabilite de la 1 iulie 2019. Atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei pensia pentru limita de vârstă se stabilește în condițiile unui stagiu minim de cotizare de cel puţin 15 ani.  

În conformitate cu art.92 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.6918 şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea câştigurilor nu depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă (Forma IALS18), în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

1. (39.15) Care sunt etapele desfășurării concursului „Loteria fiscală”? 2. (39.14) Cînd va avea loc tragerea la sorți pentru prima etapă a concursului „Loteria fiscală”? 3. (39.13) Tranzacțiile efectuate cu ce fel de carduri participă în cadrul concursului „Loteria fiscală”?

În perioada 1 iunie-31 decembrie 2020, băncile și organizațiile de creditare nebancare (OCN) nu sunt în drept să aplice penalități sau dobânzi de întârziere pentru neexecutarea (parțială sau integrală) în termen a obligațiilor de plată aferente contractelor de credit aflate în curs de realizare la data de intrare în vigoare a legii, proiectul căreia urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat, care va fi convocată pe data de 21 mai.

La 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.657 din 17 decembrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală”. Măsura este calificată drept una ce va contribui la combaterea evaziunii fiscale prin limitarea achitărilor efectuate în numerar. Astfel, la concurs vor fi admise tranzacțiile de achitare a mărfurilor și serviciilor efectuate cu cardul bancar emis de una dintre băncile comerciale licențiate din Moldova, la loterie fiind luate în calcul tranzacțiile ce vor depăși suma de 30 de lei. Nu vor fi admise la tragerea la sorți pentru obținerea premiilor tranzacțiile de retragere a numerarului de pe contul de card, cele efectuate cu cardul bancar de către persoanele fizice în afara RM, transferurile mijloacelor de pe contul de card pe conturile bancare ale persoanelor fizice și/sau juridice,

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.

Serviciul Fiscal de Stat anunță lansarea ediției speciale a concursului „Loteria Fiscală” dedicată sărbătorilor de Paști. Aceasta se va desfășura în perioada 1 martie – 27 aprilie 2020, iar extragerea celor 100 de premii speciale va avea loc la data de 18 mai 2020. Amintim că, potrivit cadrului de reglementare aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.657 din 17 decembrie 2019, fiecare cetățean care a împlinit vârsta de 18 ani devine automat participant la „Loteria fiscală” dacă deține un card bancar emis de orice bancă licențiată din Republica Moldova și achită orice cumpărătură sau serviciu în valoare mai mare de 30 lei cu cardul. În cadrul concursului trimestrial, vor fi desemnați 175 de câștigători de premii a câte 1000 lei fiecare.

Peste 50 de studenți de la facultatea tehnologii informaționale și statistică economică a Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) au participat ieri la o întâlnire cu responsabili din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), la care au fost prezentate domeniile în care activează CTIF, specificul muncii specialiștilor IT, ofertele de posturi vacante și beneficiile oferite tinerilor specialiști de către instituție. Evenimentul face parte dintr-un șir de acțiuni pe care CTIF și le propune pentru a intensifica comunicarea cu studenții de la facultățile de profil ale instituțiilor de învățământ superior din țară și a le prezenta oportunitățile de a-și începe cariera la o instituție care administrează și dezvoltă cele mai mari și complexe sisteme informaționale în domeniul finanțelor publice.

Guvernul nu a susținut inițiativa legislativă ce prevede completarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală cu prevederi conform cărora persoanele asigurate care, pe parcursul anului bugetar precedent, nu au beneficiat de servicii medicale incluse în Programul unic, să beneficieze de servicii și/sau bunuri destinate întremării sănătății și alte măsuri de prevenire și profilaxie a maladiilor. În aviz se menționează faptul că autorii nu au stabilit lista sau spectrul acestora, costul estimativ per serviciu, ceea ce nu permite stabilirea resurselor financiare necesare acoperirii acestor servicii și, prin urmare, creează premise de a reglementa o normă cu caracter incert.

În scopul executării prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, conform modificărilor operate prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.393-399, art.319), ORDON: 1. Se aprobă formularul tipizat ”Darea de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii” (forma SIMM20), conform anexei nr.1, şi Modul de completare a acestuia, conform anexei nr.2.

Conform art. 1375 Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. Plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.