Restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederile Titlului II al Codului fiscal, art.175 și art.176, Capitolul 5 din Codului fiscal. În scopul executării restituirii supraplății impozitului pe venit, persoana fizică în primul rând urmează să depună Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. În cazul solicitării restituirii, restituirea se va efectua numai dacă contribuabilul nu are restanțe. Persoana fizică poate solicita restituirea în cazurile:

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-octombrie 2019 au fost înregistrate 10942 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Acestea au fost înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate. Ca urmare a transmiterii în locațiune a bunurilor imobile și drept rezultat al înregistrării contractelor de către SFS, la buget au fost încasate venituri în sumă de 18,4 mil. lei, depășind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 5,5 mil. lei sau o creștere de 42,5 %.

Autoritățile vamale ale Republicii Moldova și Republicii Finlanda își vor acorda reciproc asistență pentru aplicarea corectă a legislației din domeniu, prevenirea, investigarea și combaterea încălcărilor legislației vamale, precum și în vederea asigurării securității împotriva criminalității organizate transnaționale și a grupurilor teroriste. Asistența va fi acordată în conformitate cu legislația națională și în limitele competențelor și resurselor disponibile ale autorităților vamale. Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 23 octombrie curent, proiectul de hotărâre pentru aprobarea semnării Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda privind asistenţa reciprocă și cooperarea în domeniul vamal.

Compania Aeriană Air Moldova va fi exclusă din lista întreprinderilor al căror fondator este Agenția Proprietății Publice, în contextul privatizării acesteia la concursul comercial desfășurat în perioada 27 iulie – 4 septembrie 2018. În Monitorul Oficial de astăzi, 8 noiembrie 2019, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 529 din 06.11.2019 cu privire la transmiterea părții sociale a unei societăți comerciale și la modificarea și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului.

Potrivit art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de:

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

Pe 23 și 24 septembrie peste 200 de studenți și elevi ai Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) și Colegiului de Comerț al ASEM au participat la un experiment economic inedit – premieră organizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu ASEM și laboratorul de economie experimentală din Montpellier, Franța. În cadrul experimentului, participanții au fost puși în față unor decizii legate de fenomentul evaziunii fiscale și raportării cazurilor de fraudă, prin intermediul unui joc pe calculator. Pentru a crea condiții similare celor din viața reală, arhitectura experimentului a creat o corespondență între sumele de bani din cadrul jocului și banii reali. Astfel că la încheierea sesiunilor, participanții au fost remunerați financiar. Câștigul mediu din cadrul evenimentului a fost de 175 de lei, iar cel maxim de 380 de lei.

Pentru accesul pe proprietățile publice ale unităților administrativ-teritoriale, autoritățile administrației publice locale pot stabili, după caz, impozite/taxe suplimentare față de cele ce rezultă din contractele încheiate între părți. Prevederea este inclusă în proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, vorba fiind despre Legea nr.28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice, Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică și Legea nr.36/2016 comunicațiilor poștale. Din prevederile acestora se propune a fi excluse noțiunile de transmitere cu titlu gratuit a terenurilor proprietate publică a statului și a unităţilor administrativ-teritoriale în folosinţă operatorilor pentru efectuarea lucrărilor sau prestarea serviciilor.

Apare obligativitatea depunerii notificării privind inițierea activității de comerț de către administratorii piețelor? Sunt în drept autoritățile administrației publice locale să stabilească pe teritoriul administrat taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii pentru piețe?

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt va fi diminuată cu 2 puncte procentuale și va constitui până la 5,5% anual. Anunțul a fost făcut de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui eveniment, fiind prezentate deciziile Comitetului executiv ale BNM din 11 decembrie. Această decizie vine ca urmare a Raportului asupra inflației din luna octombrie, unde noi deja am prevăzut că, în anul 2020, vom avea un mediu mai dezinflaționist, adică o inflație mică, spre deosebire de anul 2019, când am avut o inflație destul de înaltă, care la sfârșitul lunii noiembrie a constituit 7,1% și, probabil, va mai crește puțin în luna decembrie, a menționat Octavian Armașu.

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. Acum un an, Mobiasbanca — OTP Group S.A. a decis să se alăture partenerilor Up Moldova și a achiziționat carduri de masă pentru cei peste 900 de angajați. Radu Jechiu, șef Departament Resurse Umane: „Suntem o bancă stabilă, cu indicatori financiari buni, profitabili. Avem o echipă profesionistă, care unește peste 950 de colegi. Ne preocupăm permanent de bunăstarea angajaților noștri, promovăm și încurajăm un mod sănătos de viață de aceea am decis, în luna mai 2018, să implementăm pentru toată echipa sistemul de tichete de masă”.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Din 1 ianuarie 2020, controalele de stat asupra activității întreprinzătorilor vor fi planificate și efectuate exclusiv în Registrul de Stat al Controalelor, subiectul fiind dezbătut în cadrul ședinței Consiliului național pentru soluționarea disputelor, desfășurată trimestrial la Guvern. Potrivit unui raport prezentat la ședință, aproape 70% din numărul controalelor de stat efectuate în anul 2018 au fost inopinate, planificate fiind doar 30%. Astfel, din numărul total de 65395 de controale efectuate, aproape 45 de mii au fost neplanificate, iar puțin peste 20 de mii – organizate. Secretarul General al Guvernului, Andrei Spînu, a solicitat ca, pe viitor, majoritatea controalelor de stat asupra activității agenților economici să fie planificate și nu invers.

Derularea programului cu Fondul Monetar Internațional și perspectivele pentru un nou program, axat pe prioritățile Guvernului, au fost discutate de delegația oficială a Republicii Moldova în cadrul şedinţelor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfăşurat în perioada 14-20 octombrie 2019, la Washington. Țara noastră a fost reprezentată la aceste evenimente de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armașu.

Vineri, 25 octombrie, a fost desfășurată competiția dosarelor de concurs pentru funcția de director al Serviciului Vamal. Amintim că dosarele au fost depuse de cinci candidați: Vladislav Șveț, Iurie Gorea, Natalia Calenic, Sava Maimescu și Marin Gospodarenco. În urma competiției, doi candidați – Natalia Calenic și Iurie Gorea, au fost admiși la proba finală a concursului pentru funcția de director al Serviciului Vamal, comunică Ministerul Finanțelor. Decizia a fost adoptată de către Comisia de concurs, din componența căreia fac parte Natalia Gavrilița, ministrul Finanțelor, Igor Talmazan, reprezentantul Cancelariei de Stat, Andrei Balan,

Regimul fiscal privind TVA, în cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident, se stabilește în funcție de locul prestării serviciilor, determinat conform regulilor stabilite la art.111 din Codul fiscal.

În scopul executării prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, conform modificărilor operate prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.393-399, art.319), ORDON: 1. Se aprobă formularul tipizat ”Darea de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii” (forma SIMM20), conform anexei nr.1, şi Modul de completare a acestuia, conform anexei nr.2.

Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF), reunit în ședință miercuri, 23 ianuarie 2019, propune Guvernului să înceapă negocieri cu potențialul achizitor al pachetului unic în mărime de 63,89% din acțiunile BC „Moldindconbank” S.A., pentru facilitarea tranzacției conform Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Procedura este aplicată, ținându-se cont că BC „Moldindconbank” S.A. este o bancă de importanță sistemică. Totodată, achizitorul potențial și-a manifestat interesul într-o perioadă oportună pentru bancă, după ce, pe data de 18 ianuarie 2019, Banca Națională a Moldovei (BNM) a efectuat ultima extindere permisă de lege cu încă trei luni a termenului de înstrăinare a acestor acțiuni.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).