Mărfurile și serviciile importate/livrate pentru construcția unui complex sportiv din UAT Găgăuzia vor fi obiect al scutirii de unele taxe. În Monitorul Oficial din 18 octombrie curent a fost publicată Legea nr.131 din 4 octombrie 2019 privind scutirea de taxa vamală, de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale şi de taxa pe valoarea adăugată, fără drept de deducere, a mărfurilor şi serviciilor importate şi/sau livrate pentru construcția Complexului Sportiv „V.Mumjiev” în municipiul Comrat. Facilitățile sunt acordate prin derogare de la prevederile Codului Vamal, Codului fiscal, Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor şi ale Legii cu privire la tariful vamal.

Firma de producere și comerț a importat marfă de uz casnic, care pe perioada de garanție este obligată să efectueze în caz de necesitate reparații fără plată. În acest scop furnizorul de marfă ne livrează piesele de schimb fără plată. Se va permite spre deduceri în scopuri fiscale valoarea pieselor de schimb primite fără plată, utilizate la reparația mărfii în perioada de garanție?

Modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, drepturile şi obligaţiile organizatorului jocului şi ale jucătorului, politica statului în domeniul respectiv, precum şi restricţiile privind desfăşurarea acestei activităţi,

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

1. (28.23.40) Se reflectă în Declarația privind TVA valoarea mărfurilor, serviciilor importate cu scutire de TVA fără drept de deducere, precum și cele importate cu scutire de TVA cu drept de deducere?

29.1.3.1.38 Se permite oare deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate de agentul economic pentru procurarea testelor COVID-19 cu scopul testării salariaților săi, precum și cheltuielilor pentru procurarea echipamentului de protecție contra COVID-19 (măști, viziere, dezinfectanți) în scopul asigurării cu acestea a salariaților săi?

În cadrul ședinței din 4 martie curent Executivul a dat aviz negativ proiectului de lege privind completarea și modificarea Codului fiscal, înaintat de un grup de deputați cu titlu de inițiativă legislativă. Astfel, cu privire la propunerea de a permite deducerea cheltuielilor în baza documentelor electronice, inclusiv în baza bonurilor de casă, Guvernul menționează că, potrivit art. 11 alin. (1) și alin. (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care sunt întocmite atât pe suport de hârtie, cât și în formă electronică și au aceeași putere juridică. Astfel, în opinia membrilor Cabinetului de miniștri, pentru asigurarea corectitudinii deducerii cheltuielilor este necesară respectarea normelor menționate supra.

Suport pentru îmbunătățirea sistemului statisticii agricole, Accesul la Justiție în Moldova, Infrastructura digitală pentru antreprenoriat social rural, Suport pentru aplicarea legislației privind deșeurile în Republica Moldova, precum și o serie de alte proiecte de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare vor beneficia de facilități fiscale. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Potrivit art. 24 din Legea insolvabilității, după ce recepționează cererea introductivă spre examinare, instanţa de insolvabilitate aplică măsurile necesare pentru a preveni modificarea stării în care se aflau bunurile debitorului în perioada de până la intentarea procesului

Persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător legată de extracția resurselor minerale urmează să achite în buget anumite taxe, tipurile, cotele, modul de calculare și achitare, precum și înlesnirile la aplicarea acestora fiind stabilite în titlul VIII al CF „Taxele pentru resursele naturale”.   În articolul „Calculul și contabilizarea taxelor pentru resursele minerale” publicat în ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care este semnat de Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, autorii, în baza exemplelor concrete, se expun și cu privire la: Termenele de achitare a taxelor şi prezentare a dărilor de seamă;

Considerații generale privind radierea din oficiu a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali Întâi de toate considerăm necesară elucidarea unor aspecte importante despre radierea din oficiu a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Structurile asociative ale producătorilor și ale comercianților care plasează pe piață și comercializează produsele ambalate, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 379 din 18.06.2025 cu privire la stabilirea Sistemului

Serviciul Fiscal de Stat informează că, la data de 30 aprilie 2022 survine termenul de depunere de către persoanele fizice-cetățeni a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2021. Reieșind din faptul că, data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 03 mai 2022.

В текущем году срок подачи Декларации физического лица о подоходном налоге формы СЕТ18 за 2021 г. истекает 3 мая 2022 г. Напоминаем, в соответствии с действующим законодательством, право подать декларацию предоставлено всем налогоплательщикам, а обязанность возникает при: возникновении обязательства по уплате налога;  отчислении процентной доли подоходного налога, перечисляемого ежегодно в бюджет; воспользовании личным освобождением и получении за декларируемый налоговый период налогооблагаемого дохода более 360 тыс. леев, исключая доходы, предусмотренные ст. 901Налогового кодекса

Fondatorul entității „X” decide majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al anilor precedenți. Care sunt consecințele fiscale? Este obligată entitatea să calculeze și să achite impozitul pe venit în urma acestei operațiuni economice?

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Conform prevederilor art. 144 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149/2012, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.

În baza datelor declarate prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Colectarea informaţiilor din surse indirecte”, Serviciul Fiscal de Stat identifică persoanele fizice cu risc de ne(sub)declarare a veniturilor obținute și, respectiv, asigură declararea acestor venituri de către contribuabili, precum și colectarea impozitului pe venit aferent.

1.(28.15.77) Apare obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic (e–Factura) în cazul în care livrările de bunuri/ servicii impozabile cu TVA se efectuează în adresa instituției publice/bugetare în cadrul achizițiilor publice de mică valoare?

Cum urmează a fi declarat în tabelul nr. 2 din Declaraţia IPC21 perioadele de aflare în concediu neplătit a angajaţilor care activează în cadrul entităţilor economice care au aderat la parcul IT? În cazul în care angajatul s-a aflat în concediu neplătit parţial pe parcursul lunii, urmează ca perioadele să fie fragmentate ca şi pentru cazurile în care angajatul s-a aflat în concediu ordinar plătit?