Persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent. Reieșind din faptul că data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației CET18 în anul curent este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 3 mai 2022, comunică Serviciul Fiscal de Stat.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului privind eliberarea şi utilizarea autorizaţiilor de transporturi rutiere, aprobat prin HG nr. 257/2017. Proiectul este elaborat în contextul modificărilor operate la Codul transporturilor rutiere și aprobării Regulamentului privind modul de ținere a registrelor de stat formate de Sistemul informațional „e-Autorizație transport”.   Astfel, este propusă revizuirea mecanismelor de eliberare a autorizațiilor

Orice daune cauzate  în procesul realizării funcţiilor de control,  afectarea funcţionării normale şi/sau întreprinderea măsurilor ce vor conduce la suspendarea completă sau temporară a activităţii persoanei supuse controlului, cu excepţia cazurilor de încălcări foarte grave, în sensul Legii nr.131/2012, care necesită aplicarea măsurilor restrictive corespunzătoare, vor fi reparate din contul organului de control şi/sau colaboratorii acestuia.   Parlamentul a aprobat în a doua lectură, cu 65 de voturi, modificările și completările la Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.  

Pe parcursul ultimului an mai mulți cetățeni ucraineni au obținut statut de rezident al RM. În acest context vom examina situațiile de fapt și consecințele fiscale, care apar urmare a obținerii statutului de rezident de către persoanele fizice din statul vecin. Este de remarcat faptul că obținerea statutului de rezident, nu implică careva înregistrări la organele de resort.

Pe parcursul anul precedent, Agenția Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței (APCSP) a înregistrat și examinat 1400 petiții, dintre care 1126 au parvenit direct de la consumatori; 274 au fost remise de alte autorități; 307 – readresate altor autorități pentru soluționare conform competențelor, alte 1043 au fost examinate din oficiu, fiind transmis răspuns petiționarului, iar 50 au fost examinate prin control inopinat, se spune în Raportul privind activitatea de protecție a consumatorilor pentru anul 2020 recent publicat de autoritate.   În document este menționat că pe cale amiabilă au fost soluționate 121 petiții, în care agenții economici au reparat prejudiciul cauzat consumatorului, inclusiv restituind contravaloarea produselor neconforme.

Guvernanța corporativă reprezintă un sistem de reguli, practici și procese prin care se conduce, se administrează și se controlează o entitate (întreprindere). Acest concept implică echilibrarea intereselor diverse ale părților implicate în funcționarea unei entități, precum acționarii

Beneficiarul muncii zilierilor poate opta pentru procurarea unui număr de vouchere, egale cu numărul de forță de muncă necesară executării muncii necalificate, calculate după principiul om/zile pentru un sezon agricol. Totodată, cu condiția că munca prestată de zilier nu va depăși 120 zile per an, zilierul care se află la evidența beneficiarilor de ajutor de șomaj nu va exclus din această listă.   Comisia protecție socială, sănătate și familie a aprobat și propune Parlamentului pentru examinare în prima lectură proiectul modificărilor în Legea nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

SRL AAA are restanță față de buget în sumă de 120 mii lei. În procesul de executare silită aceasta a prezentat organului fiscal lista debitorilor, printre care era şi SRL CCC. Urmărind datoria debitorială a SRL AAA, organul fiscal a extras prin ordin incaso din contul SRL CCC suma de 30 mii lei. La data extragerii mijloacelor bănești din contul bancar al SRL CCC, acesta avea o restanță față de buget în sumă de 25 mii lei. Cum se va stinge restanța din suma încasată de organul fiscal în procesul de urmărire silită a datoriei debitoriale?

Comercianții de produse alimentare, cu excepția celor din unitățile de comerț ambulant, vor fi obligați să achiziționeze și să asigure expunerea pe raft a produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt (produse fabricate/procesate în Moldova) în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial. În Monitorul Oficial din 25 decembrie curent este publicată Legea nr.225 din 4 decembrie 2020  pentru modificarea unor acte normative, inclusiv Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.   Astfel, furnizorul va fi obligat să asigure livrarea produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt în cantitate deplină conform contractului încheiat. Lista acestor produse se aprobă de Guvern şi se actualizează anual.

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

Săvârșirea unei încălcări a legislației presupune atragerea persoanei la răspundere. Totuși, Codul fiscal (CF) prevede anumite excepții de care poate beneficia contribuabilul care a admis o încălcare constatată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În articolul dat vom evidenția aceste situații și vom constata care sunt aceste „beneficii”:   Aplicarea amenzii doar pentru încălcarea fiscală semnificativă  

Evidenţa militară a recruţilor şi rezerviştilor se organizează şi se ţine de către primării (preturi), instituţii publice şi agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate, iar asigurarea financiară a măsurilor de organizare a evidenţei militare în centrele militare şi în primării (preturi) se efectuează din contul bugetului local, iar la instituţii publice şi agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate – din mijloacele acestora, stabilește art.11 din Legea nr.1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei.

Conform actului de predare-primire al bunului în conformitate cu contractul de leasing financiar, un cetățean și-a transmis proprietatea - autoturismul companiei de leasing. Concomitent, acest bun a fost transmis în folosință cetățeanului, iar la expirarea contractului, el și-a răscumpărat autoturismul. În cazul dat urmează sau nu să fie calculată creșterea de capital?

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Ministerul Finanțelor a publicat în MO din 1 martie 2019 Ordinul nr.39 din 27 februarie curent ce ține de modificările operate în Ordinul nr. 08 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (ONG17) din 15 ianuarie 2018. Documentul are drept scop perfecționarea prevederilor ce țin de formularul aferent Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale și modul de completare a acesteia, aceasta fiind adusă în corespundere cu Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității în organizațiile necomerciale. Conform documentului, sintagma ”profit/pierdere” din anexa nr. 1 la formularul tipizat ONG17 va fi înlocuită cu termenul excedent net/deficit net, iar noțiunea venitul scutit de impozitare va fi substituită cu excedentul net scutit de impozitare.

O persoană fizică nerezidentă dispune de un bun imobil pe teritoriul Republicii Moldova, care este dat în locațiune unei persoane juridice rezidente. În situația descrisă apare obligația de repatriere a mijloacelor bănești?   Conform art. 1251 din Codul civil, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie.  

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Entitățile specializate în creșterea păsărilor, de regulă, dispun de secții proprii de preparare a nutrețurilor, numite în literatura de specialitate „Bucătării furajere”. În cadrul acestei unități structurale se prepară furaje prin condiționarea materiilor prime (cerealierilor și altor componente furajere procurate de la furnizori și/sau obținute din producția proprie – crescute pe teren) pentru nutriția păsărilor în

Modul de achitare şi evidenţă a plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2019 a fost aprobat prin Ordinul nr.205 din 21 decembrie 2018, documentul fiind publicat în MO. Acesta prevede că, în scopul asigurării controlului corectitudinii încasărilor la bugetul public național, este utilizat Registrul codurilor IBAN, care sunt generate și actualizate de către Ministerul Finanțelor (încasările la bugetul public national). Registrul conţine codurile IBAN de încasări ale bugetului de stat, bugetelor locale (nivelul I si nivelul II), BASS și FAOAM. Ministerul Finanțelor transmite Registrul codurilor IBAN Băncii Naţionale a Moldovei şi prestatorilor de servicii de plată, Serviciului Fiscal de Stat,