Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Dezvoltarea instituțională; consolidarea procesului de deservire și evidență a contribuabililor, a managementului conformării voluntare și forțate; modernizarea tehnologiilor informaționale sunt obiectivele prevăzute în proiectul Programului de dezvoltare strategică al Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2021–2023, propus pentru consultări publice de autoritatea fiscală.   Aceste direcții prioritare, conform proiectului, sunt abordate prin prisma problemelor cu care se confruntă SFS ca instituție, dar și societatea la general, inclusiv cele provocate de pandemia COVID-19. SFS tinde ca măsurile propuse să aibă nu doar impact fiscal, dar și administrativ, economic, de mediu, social.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Nerespectarea prevederilor și a măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, precum și a măsurilor de sănătate publică stabilite de autoritățile competente se va sancționa cu amendă de la 40 la 100 UC aplicată persoanei fizice. În cazul persoanei juridice, amenda pentru aceleași încălcări va varia între 200 și 700 UC.   Aceasta prevede noua redacție a alin. (1) din art. 761 din Codul contravențional ce a intrat în vigoare, Legea nr.201 pentru modificarea unor acte normative fiind publicată în „Monitorul oficial” marți, 8 decembrie 2020.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în 9 luni ale anului 2018 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2017, cu 15,4%. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 27,4 mld. lei, ceea ce constituie o creștere cu 3,7 mld. lei față de perioada similară a anului precedent, sarcina fiind supra executată cu peste 1,8 mld. lei, sau cu 7,3%.

Agentul economic SRL „ALFA”, ca urmare a aplicării clauzei penale, obține despăgubire în sumă de 8 000 lei. Constituie oare suma menționată sursă de venit impozabilă? Și, în cazul răspunsului afirmativ, în care moment se include suma dată în venit – în momentul calculării penalității și contabilizării aceseia sau atunci când debitorul și-a executat obligația de plată a sumei menționate?  

Sintagma profit/pierdere din anexa nr. 1 la formularul tipizat ONG17 va fi înlocuită cu termenul excedent net/deficit net, iar noțiunea venitul scutit de impozitare va fi substituită cu excedentul net scutit de impozitare. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului Ministrului Finanțelor nr.08 din 15 ianuarie 2018. Proiectul are drept scop perfecționarea prevederilor ce țin de formularul aferent Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale și modul de completare a acesteia.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

Curtea de Conturi a publicat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2020. Potrivit documentului, cu anumite excepții acesta oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare aplicabile.   Astfel, veniturile BASS provenite din contribuțiile de asigurări sociale încasate în anul 2020 au fost înregistrate şi raportate regulamentar, în timp ce normele de raportare a veniturilor nu oferă utilizatorilor o imagine de ansamblu asupra calculării, achitării, creanțelor și datoriilor pe indicatori separați.

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2020, numărul contravențiilor constatate a fost în creștere cu 37,8 mii comparativ cu anul 2019 și a atins cifra de 407,9 mii cauze contravenţionale. Din numărul total al deciziilor luate asupra acestora, în 391,6 mii cazuri au fost aplicate sancțiunii (96,2% din numărul total), iar în 7,2 mii cazuri (1,8%) au fost luate decizii de a transmite organelor de cercetare prealabilă (penală), dat fiind faptul că în acţiunile contravenţiilor se conţinea indiciul infracţiunii. Totodată, în 8,2 mii cazuri procesul contravențional a fost încetat în legătură cu alte motive (2,0%). În medie, la 1000 locuitori au revenit 148 decizii de aplicare a sancțiunii contravenționale. Suma amenzilor aplicate a constituit 386,3 mil. lei, cu 17,6% mai mult faţă de anul precedent, fiind încasate 133,2 mil. lei sau circa 34,5%.

(5.5.1.3) Care cotă de impunere urmează a fi aplicată la calcularea impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, în cazul în care cota concretă, stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale pentru categoria respectivă de obiecte impozabile: depășește cota maximă/ este sub limitele cotei minime/ nu corespunde cu cota fixă, stabilite în articolul 280 alin. (1) al CF?

În cazul în care mărfurile exportate pierd calitățile de comercializare, ce documentele eliberate de autoritățile competente urmează a fi anexate la reclamațiile privind cantitatea și calitatea mărfurilor înaintate de partenerii economici externi?   Legea nr. 1466-XIII/1998   reglementează modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităților administrației publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare –Lege). Art. 2 din Lege definește noțiunea de repatriere a mijloacelor băneşti și data efectuării acesteia1.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

În termen de până la următoarea dată de închidere a perioadei de raportare, pentru clasificațiile economice1 111121, 111130, 113161, 113171, 113220, 113240, 113611, 114426, 142216 se va asigura identificarea și compensarea supraplății în contul stingerii restanței, pentru cazurile când în contul curent generalizat al contribuabilului se înregistrează:   a) sold pe Debit la plata de bază și sold pe Credit la majorare de întârziere; b) sold pe Credit la plata de bază și sold pe Debit la majorare de întârziere.  

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobiliare continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate.   Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-noiembrie 2020, au fost înregistrate 12081 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a imobilelor. Acestea au fost înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate.  

În Monitorul Oficial din 19 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 29 din 16 februarie 2021 privind modificarea Clasificației bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

În contextul multiplelor activități și măsuri de sprijinire a instituțiilor medicale în lupta cu infecția COVID-19, entitatea „X” și-a propus să efectueze luсrări de rераrаțiе a unor saloane (încăperi) din cadrul instituției medicale precum și aprovizionarea acestora cu bunuri necesare (ex: pat, comodă). Se vor permite spre deducere cheltuielile aferente sumei donației efectuate sub formă materială?

În realizarea funcțiilor sale în domeniul administrării fiscale, Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a aplica modalitățile de executare silită în privința restanțelor admise de către contribuabili. În acest articol vom prezenta care sunt obligațiile contribuabilului în cazul în care a fost inițiată executarea silită a obligației fiscale și cum trebuie să acționeze contribuabilul, astfel încât să fie evitată aplicarea sancțiunilor, precum și vom expune care sunt nemijlocit sancțiunile pentru fiecare încălcare.   Condițiile în care este inițiată executarea silită a obligației fiscale sunt prevăzute în art.193 din Codul fiscal (CF), iar modalitățile de efectuare ale acesteia – în art.194 din același Cod.

Încasările în bugetul public național (BPN) administrate de SFS au constituit în lunile ianuarie-iulie ale anului curent 21,4 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu 3,1 mld. lei sau cu 17% în raport cu perioada similară a anului precedent. Pe componentele BPN statisticile sunt următoarele: În bugetul de stat pe parcursul celor șapte luni 2018 au fost încasate 9,61 mld. lei, ceea ce constituie cu 1,6 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, creșterea fiind de 19,9%.

În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să