Pentru implementarea Strategiei naționale de dezvoltare regională, autoritățile au elaborat Documentul unic de program pentru anii 2022-2024, acesta fiind aprobat în ședința de Guvern din 29 decembrie 2021. Anexă la proiectul votat este Lista celor 46 de proiecte ce vor fi finanțate din mijloacele Fondului național pentru dezvoltare regional (FNDR) în perioada imediat următoare, suma mijloacelor bănești destinate acestora constituind circa 1,58 mld. lei, din FNDR în următorii doi ani fiind alocate 912,33 mil. lei.   Proiectele aprobate spre finanțare au fost selectate în rezultatul concursului desfășurat în perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, în cadrul apelului fiind depuse 76 cereri de finanțare.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Oferirea unui sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a situațiilor financiare, a raportului conducerii și a raportului auditorului ale entităților sunt scopurile conceptului sistemului informațional ”Depozitarul public al situațiilor financiare” elaborat de Biroul Național de Statistică, ținând cont de prevederile art. 8 (alin.4) din Legea nr.287/2017 contabilității și raportării financiare, potrivit cărora BNS gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF). Proiectul a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Începând cu ziua de astăzi, 3 septembrie, Cancelaria de Stat, în comun cu ministerele și alte autorități administrative centrale, organizează în regim online 17 consultări publice a politicilor și acțiunilor de reformă care vor fi proiectate în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022. Evenimentele se vor desfășura până la 10 septembrie curent și vor fi axate pe identificarea și proiectarea celor mai necesare, eficiente și durabile intervenții și politici publice pe termen imediat și scurt, impactul cărora în perspectivă medie va ținti realizarea obiectivelor de dezvoltare, setate în Programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune”.     Acesta are drept scop reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

Problema încasării mijloacelor bănești pentru serviciile prestate clienților nerezidenți de către companiile IT (și nu numai) este una mai veche, însă rămâne actuală până în prezent. Anterior, deja au fost abordate dificultățile cu care se confruntă oamenii de afaceri în ceea ce privește utilizarea platformei PayPal, însă nu mai puțin importante sunt dilemele contabililor practicieni în ceea ce privește reflectarea corectă a unor astfel de tranzacții.

Scopul Strategiei de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova - SMART MOLDOVA 2030, elaborarea căreia a fost inițiată de către Ministerul Educației și Cercetării, este crearea în RM a unui ecosistem dinamic de cercetare-inovare, puternic conectat cu mediul antreprenorial, cu mecanisme permanente de comunicare transversală în vederea reflectării rapide și cuprinzătoare a rezultatelor cercetării științifice și pregătirii academice în competitivitatea mediului de afaceri și în performanța economică a țării, oferind soluții la adresa provocărilor societale, susțin autorii.   În anunțul privind elaborarea proiectului Strategiei se menționează că, în rezultatul realizării măsurilor din Strategie, până în 2030 Moldova va deveni o țară cu o economie

Contribuabilii au obligația generală de a achita la buget în termen și în volum deplin suma obligațiilor lor, care fie că au fost calculate de sine stătător, fie că au fost dispuse spre achitare prin decizia organului fiscal. Pe lângă aceasta, contribuabilii beneficiază și de dreptul de a le fi restituite din buget sumele care au fost achitate în plus sau care conform legislației urmează a fi restituite.

Guvernul Republicii Moldova intenționează atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă (EFF) în sumă de 266,7 mil. drepturi speciale de tragere (DST) (circa $560 mil.), precum și prin intermediul mecanismului extins de creditare (EFC), în sumă de 104,75 mil. DST, ce vor fi utilizate pentru finanțarea necesităților bugetului de stat.    Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 22 decembrie, proiectele de hotărâri cu privire la aprobarea proiectelor de lege privind atragerea împrumutului de stat extern.  

La Subdiviziunile Teritoriale ale Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură au fost depuse 8468 de cereri de finanțare pentru investițiile efectuate în diverse domenii conexe agriculturii, cu 1030 mai multe față de anul 2020, iar suma subvențiilor solicitate de producătorii agricoli pentru anul curent constituie 1,3 mld. lei, în creștere cu 18% comparativ cu anul precedent,  comunică AIPA.   Cel mai solicitat domeniu pentru investiții este dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare, valoarea subvențiilor constituind 369 mil. lei (667 cereri). Acesta este urmat de investițiile efectuate în procurarea tehnicii și utilajelor agricole – 333 mil. lei (2673 cereri),

Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea subvențiilor pentru dezvoltarea locală prin implementarea Programului LEADER. Documentul stabilește condițiile și procedura de verificare și selectare a GAL-urilor, examinarea și aprobarea Strategiilor de dezvoltare locală pentru finanțare, acordarea subvențiilor, implementarea și monitorizarea celor două măsuri de sprijin financiar: pentru funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală; susținerea implementării Strategiilor de dezvoltare locală.

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.

Direcția generală finanțe a Consiliului municipal Chișinău propune spre consultare publică  proiectul de decizie pentru operarea modificărilor la Decizia nr. 25/1 din 29.12.2020 ,,Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2021”, fiind necesară eliminarea situațiilor în care cotele taxelor stabilite prin decizia Consiliului municipal depășesc cotele maxime stabilite în anexa la Titlul VII al Codului fiscal. Reamintim că, prin Legea nr. 257/2020, a fost aprobată plafonarea taxelor locale pentru o perioadă de 3 ani. Respectiv, taxele stabilite anual de AAPL nu pot fi mai mari de cele prevăzute de CF. Totodată, proiectul conține măsuri de susținere a mediului de afaceri.  

În rezultatul analizei și evaluării informațiilor macroeconomice recente asociate mediului extern și intern, în special accelerării inflației din ultima perioadă, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis în ședința din 13 ianuarie 2022 cu vot unanim, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,0 p. p. – până la 8,5% anual. Totodată, cu 2% se vor mări ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 10,5% și, respectiv, până la 6,5% anual.   În același timp, se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 februarie–15 martie 2022,

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

Astăzi, 3 decembrie, cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului la amendamentele proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, proiectul a fost elaborat în rezultatul examinării amendamentelor propuse de deputați și de Direcția general juridică a Parlamentului.   Astfel, au fost înregistrate 25 de amendamente ce conțin 117 propuneri, dintre care au fost susținute integral 5, parțial – 2, iar de ordin tehnic – 11.

Potrivit prevederilor pct.7 din cap. III „Prevederi speciale” al Ordinului IFPS cu privire la aprobarea formularului Declarației privind TVA și a Modului de completare a declarației privind TVA nr. 1164 din 25.10.2012, persoanele care nu sînt înregistrate în calitate de plătitori ai TVA, dar care conform legislaţiei au obligaţia de a achita taxa pe valoarea adăugată, au obligaţia de a prezenta Serviciului Fiscal de Stat Declaraţia privind TVA în următoarele situaţii:

Proiectul legii privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier), care a fost elaborat în scopul simplificării procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor țărănești și din Registrul fiscal de stat a GȚ inactive, a fost votat în cadrul ședinței Parlamentului din 10 martie anul curent în prima și a doua lectură.   Prevederile proiectului vor fi puse în aplicare din 1 mai 2022 și presupun susținerea GȚ inactive prin anularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă (CAS), a majorărilor de întârziere (penalităților) și a amenzilor calculate și neachitate până la data radierii, având în vedere că acestea, de facto, nu au desfășurat activitatea de întreprinzător.

Din 1 mai 2022 va fi pusă în aplicare procedura simplificată de radiere din Registrele de stat a gospodăriilor țărănești inactive. În Monitorul Oficial din 1 aprilie 2022 (nr. 88-95) a fost publicată Legea nr.51 din 10 martie 2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Documentul are drept scop susținerea micului business din agricultură, care prevede instituirea unor măsuri de suport pentru activitatea gospodăriilor țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ).