29.3.1.27 Sunt obligate persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, să reflecte în dările de seamă lunare (formularul IPC) și anuale (formularul IALS) suma veniturilor achitate în folosul persoanelor fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietății mobiliare și imobiliare?

Astăzi, 3 iunie 2021, pe platforma Camerei de Comerț și Industrie www.virtual-fiars.md a fost lansată cea de-a doua expoziție virtuală dedicată întreprinderilor mici și mijlocii – SMExpo 2021, care se va desfășura până la 18 iunie.   SMExpo 2021 este evenimentul care își propune expunerea întreprinderilor mici și mijlocii din toate sectoarele economiei RM către o audiență fără hotare, ceea ce ar duce la facilitarea activității de business global, creșterea numărului de contacte și noi contracte, precum și găsirea noilor clienți sau furnizori.

Casa Națională de Asigurări Sociale reamintește că data de 27 ianuarie 2025 reprezintă termenul-limită de declarare şi de plată a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale:

Activitatea nerezidenților în Republica Moldova provoacă unele semne de întrebare în rândul comunității de afaceri, în scopul eliminării acestora, pe platforma Comitetului fiscal din cadrul Camerei Americane de Comerț din Moldova (AmCham), a avut loc o discuție la care au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai comunității AmCham. Astfel, după cum a explicat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, atunci când un nerezident își deschide o reprezentanță permanentă,  toate raporturile și tranzacțiile sale cu rezidenții Republicii Moldova trebuie înregistrate prin intermediul reprezentanței permanente, scopul fiind de a determina care sunt veniturile și cheltuielile, și respectiv, care este profitul nerezidentului pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru contabilii din sectorul agricol în ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” oferim articolul elaborat de Igor Balan, în care sunt propuse recomandări ce țin de particularitățile calculării costului unitar al produselor agricole, deoarece calculația corectă a costurilor este imposibilă fără stabilirea argumentată a unui plafon de costuri.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește următoarele persoane responsabile de a reține impozitul pe venit la sursa de plată: orice persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151), reprezentanţă permanent, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică.

În conformitate cu prevederile art.82 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal (în continuare - CF), contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit, achitat în orice stat străin, dacă acest venit urmează a fi supus impozitării și în Republica Moldova. Trecerea în cont a impozitului pe venit poate fi efectuată cu condiția prezentării de către contribuabil a documentului,

Șomerii vor beneficia de dreptul la ajutor de șomaj începând cu ziua înregistrării la subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forţei de muncă a statutului de șomer. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanţiile juridice acordate persoanelor cu statut oficial de şomer

Ca urmare a aplicării măsurilor de conformare voluntară a celor opt genuri de activitate* monitorizate prin prisma Programului de conformare a contribuabililor, în trimestrele I-III ale anului 2022 au fost obținute următoarele rezultate: 1. Obligațiile fiscale calculate la BPN de către contribuabilii monitorizați, înregistrează descreștere cu 4% sau cu 2 143,63

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la Ședințele de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 8-14 aprilie 2019, la Washington. Discuțiile s-au axat pe aspecte de importanță globală, inclusiv perspectivele economice, stabilitatea financiară, dezvoltarea economică și eficacitatea ajutorului reciproc etc.În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au avut întrevederi cu reprezentanți de rang înalt ai FMI și Băncii Mondiale referitor la implementarea programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și progresul reformelor economice și bancare în țara noastră.

În cadrul ședinței Executivului din 18 noiembrie curent a fost aprobat proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal. Documentul stabilește condiţiile, ordinea şi procedura de acordare a plăților directe crescătorilor de animale, care se acordă o singură dată pe an prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).   Potrivit proiectului, plățile directe per cap de animal se vor acorda deținătorilor de bovine, ovine și caprine. Astfel, alocarea plății directe acordată unui producător agricol pentru fiecare cap de animal se va stabili în funcţie de specia și categoria animalului, variind între 300 lei per animal (caprine) și 7000 mii lei per animal (bovine).

Campania de recepționare a cererilor de acordare a subvențiilor post-investiționale pentru anul 2021 a fost inițiată de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) în conformitate cu Legea nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural și Hotărârea Guvernului nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.   În anul 2021 statul va sprijini fermierii, oferind subvenții pentru diverse sectoare: construcția de sere, înființarea plantațiilor multianuale, procurarea tehnicii agricole, dezvoltarea sectorului zootehnic, implementarea agriculturii ecologice,

Executivul a aprobat în cadrul ședinței de astăzi, 16 decembrie, Acordul de Cooperare între Guvernul Republicii Moldova şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) în vederea realizării proiectului „Reforma Climatului Investiţional în Republica Moldova, faza II” ce are ca scop sporirea competitivităţii pe piaţă a sectorului privat şi exporturilor agricole prin deschiderea pieţei UE pentru produse de origine animală (came de pasăre, ouă, lapte şi produse lactate) şi consolidarea capacităţilor de export a sectorului horticol.   Totodată, un obiectiv major îl constituie soluţionarea problemelor investitorilor în vederea facilitării investiţiilor şi re-investiţiilor, soluţionarea lipsei informaţiilor financiare despre potenţiale entităţi în care s-ar face investiţii şi potenţiali parteneri de afaceri.

În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017), situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității entității. În vederea realizării acestui obiectiv, pe care trebuie să o ofere contabilitatea, se impune respectarea principiului prudenței, prevăzut în art. 6 din Legea nr. 287/2017, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea activelor și a veniturilor și/sau subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor.

Astăzi, 9 martie 2023, au fost publicate modificările la Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2021/404 și (UE) 2021/405 ale Comisiei din 24 martie 2021, prin care Republica Moldova a obținut, pentru prima dată, dreptul să exporte în Uniunea Europeană carne procesată de pasăre și ouă de categoria A (de consum).

Ce cotă a impozitului pe venit urmează a fi aplicată de către persoana juridică la achiziționarea de la persoana fizică care nu practică activitate de antreprenoriat a unor stupi, stupi cu familii de albine, miere?

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

În Republica Moldova urmează a fi lansat Proiectul de Investiții în Guvernanță, Creștere și Reziliență a sectorului agricol (AGGRI), ce are drept scop oferirea de suport privind dezvoltarea incluzivă, orientarea spre piață și reziliența la schimbările climatice a sectorului agricol din țară. Acordul de finanțare cu Banca Mondială privind lansarea Proiectului are o valoare totală de $55 mil., bani destinați pentru reabilitarea sectorului zootehnic, fortificarea serviciilor de medicină

În vederea executării prevederilor art. 133 alin. (2) pct. 1), art. 161 alin. (1) din Codul fiscal, reglementării procedurii de luare în/scoatere din evidenţa fiscală a contribuabililor,

În anul 2021, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit 871,6 mii persoane (comparativ cu 867,3 mii în 2020), iar populaţia ocupată a RM a constituit 843,4 mii persoane, fiind în creștere față de anul 2020 (834,2 mii), ponderea persoanelor ocupate din mediul rural fiind mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (55,0% mediul rural și, respectiv, 45,0% mediul urban), comunică Biroul Național de Statistică.