Ținând cont de situația epidemiologică din țară și apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale vine cu următoarele recomandări, care au drept scop clarificarea situațiilor juridice ce țin de raporturile de muncă dintre angajator și salariat, precum și asigurarea protecției social-economice și a securității și sănătății în muncă a salariaților, conform prevederilor legislației muncii în vigoare:   1. Examinarea de către părți a posibilității prestării muncii la domiciliu (conform art. 290 din Codul muncii);

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a semnat ieri Memorandumul de Înțelegere între Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Regatului Țărilor de Jos cu privire la cooperare tehnică, în cadrul unei întrevederi cu Șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, Floris van Eijik. Serghei Pușcuța a exprimat gratitudine Regatului Țărilor de Jos pentru suportul constant acordat Republicii Moldova prin intermediul diverselor proiecte, menționând că scopul Memorandumului este facilitarea schimbului de cunoştinţe, experienţă şi expertiză tehnică între reprezentanţii celor 2 instituții, precum şi alte instituţii relevante implicate în domeniul finanţelor publice. La rândul său, Șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, Floris van Eijik a reiterat deschiderea țării sale de a acorda suport Republicii Moldova în continuare și de a implementa noi proiecte reciproc avantajoase. Precizăm că, Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerul Finanțelor al Regatului Ţărilor de Jos cu privire la cooperarea tehnică a fost semnat prima dată la Haga la 28 mai 2010, iar una din clauze a prevăzut reînnoirea ulterioară a Memorandumului la data expirării acestuia. Activitățile în baza acestui Memorandum sunt descrise în Programele anuale de Cooperare Bilaterală, care se aprobă de către părți la începutul fiecărui an.

Contractul sau relațiile dintre consumatorii-turiști, în general persoanele fizice, pe de o parte, și organizatorii/tur-operatorii sau intermediarii/agențiile de turism, pe de altă parte, sunt reglementate de prevederile Codului civil întrate în vigoare la 01.03.2019 (CC). Astfel, conform normelor CC, pentru a comercializa un produs sau un serviciu turistic, este obligatoriu de a fi încheiat contractul de servicii turistice/de călătorie.

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.

În contextul crizei actuale cauzate de pandemia de COVID-19, unele companii și-au sistat activitatea pe perioada stării de urgență sau a stării de urgență în sănătate publică, iar dificultățile financiare au dus la instituirea șomajului tehnic sau a staționării în conformitate cu prevederile art. 80 și 801 ale Codului muncii.   În cazul șomajului tehnic, salariații pot beneficia de o indemnizație ce nu poate fi mai mică de 50% din salariul de bază, cu excepția cazului în care șomajul a intervenit prin acordul părților și contractul a fost suspendat.  

La solicitarea unui grup de cinci persoane fizice, care nu sunt angajate în câmpul muncii, întreprinderea „X” (plătitoare a TVA) a efectuat achitarea costului testului COVID-19 la un laborator privat. Care este regimul fiscal al plăților respective pentru întreprinderea „X” și beneficiarii persoane fizice?   Pentru început, e necesar de stabilit care este aspectul juridic al plăților respective.  

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu 1 ianuarie 2020, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câștig va depăși 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin. (1) din Codul fiscal, acestea se vor considera venituri impozabile. Totodată, menționăm că fiecare plătitor de câştiguri va urma să reţină şi să vireze la buget un impozit în mărime de 12% din fiecare câştig de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui câştig va depăşi 1% din scutirea personală indicată supra.

Producătorul de produse de panificație înscrie în factura fiscală, boxa 10. 9 prețul de livrare a produsului care nu este social important (pâine feliată și ambalată). Suntem în drept să nu ţinem cont de prețul indicat în boxa 10.9, pentru a forma prețul de realizare corect? Luăm în considerare că producătorul indicat încalcă prevederile Hotărârii Guvernului Nr. 774 din 20.06.2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante, conform căreie pâinea feliată și ambalată nu este produs social important.

Persoana fizică ”A” beneficiază de scutire pentru persoana întreținută – fiica în vârstă de 19 ani, care este studentă și se află la întreținerea părinților. Pe perioada a trei luni pe parcursul anului, fiica s-a angajat prin contract de muncă și a obținut pe parcursul acestora un salariu în sumă totală de 9 000 lei și intenționează să își utilizeze scutirea personală. Are dreptul părintele (contribuabilul ”A”) la scutirea pentru persoana întreținută (fiica) în cazul descris?

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o ședință de lucru cu membrii Camerei de Comerț Americane din Moldova. La eveniment au mai participat conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal. În debutul ședinței, Serghei Pușcuța a mulțumit reprezentanților mediului de afaceri pentru interesul manifestat, menționând că Ministerul Finanțelor deja a recepționat mai multe propuneri în acest sens de la asociațiile de business și alte părți interesate. De asemenea, Vicepremierul a declarat că prioritățile politicii fiscale pentru anul viitor sunt simplificarea administrării fiscale, reducerea costurilor de raportare și achitare a impozitelor și taxelor, standardizarea regimurilor fiscale, precum și asigurarea previzibilității în aplicarea impozitelor și taxelor.

În anul curent, desemnarea procentuală va putea fi efectuată în adresa a 841 de organizații, potrivit Listei beneficiarilor desemnării procentuale (Legea 2%) pentru anul 2020, care a fost publicată pe pagina Agenției Servicii Publice. Astfel, numărul beneficiarilor este mai mare comparativ cu anul 2019, când au fost înregistrate 732 de organizații. Reamintim că suma totală a desemnărilor procentuale în anul 2019 a constituit 7,6 mil. lei. Cea mai mare sumă unui beneficiar în 2019 a fost de 1,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 23% din suma totală validată.

Cuantumul alocațiilor sociale va fi majorat cu 40% pentru persoanele cu dizabilități severe, accentuate și medii și va constitui 80% din cuantumul pensiei minime pentru persoanele cu aceste dizabilităţi stabilit anual de către Guvern. Totodată, se va majora cu 30%alocația pentru persoanele vârstnice. Aceasta va constitui 50% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă stabilit anual de către Executiv. În Monitorul Oficial din 15 noiembrie curent a fost publicată și Hotărârea nr. 535 din 12 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni.

În Monitorul Oficial de astăzi, 18 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 585 din 26 noiembrie 2020 privind modificarea și completarea Regulamentului cu privire la sistemul informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura”, aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.317 din 26.06.2020. În temeiul art.1323 alin. (10), art. 133 alin. (1) pct.17) și alin.(2) pct.4) și pct.8) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediție specială), cu modificările și completările ulterioare, și Ordinului Ministerului Finanțelor nr.118 din 28 august 2017 „Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” și a Instrucțiunii privind completarea acestuia”,

Agentul economic SRL „A” - rezident al Republicii Moldova în luna august 2020 efectuează plăți în favoarea unei persoane fizice „X” – cetățean străin, nerezident al RM. Între Republica Moldova și țara de rezidență a persoanei „X” este semnat un Acord de evitare a dublei impuneri, potrivit căruia veniturile menționate se impozitează în țara de rezidență a persoanei fizice „X”. Care sunt obligațiile SRL  „A”? Aceasta are obligația de a include în Darea de seamă Forma IPC21 a plăților efectuate în favoarea nerezidentului, dacă nu reține impozit pe venit din plățile menționate? La finele anului fiscal va trebui să prezinte Nota de informare INR14 pentru anul 2020?

Întreprinderea plătitor de TVA a încheiat un contract de prestare servicii de intermediere. Ce operațiuni contabile urmează a fi efectuate în situația în care întreprinderea furnizează servicii de televiziune, iar intermediarul perfectează contractele cu consumatorii, colectează plățile pentru serviciile prestate etc.? La încheierea lunii, intermediarul transferă întreprinderii toată suma colectată, iar întreprinderea achită acestuia suma remunerării.

Potrivit art.103 alin.(1) pct. 271) din Codul fiscal, se scutesc de TVA fără drept de deducere tractoarele agricole de la poziţiile tarifare 870191100, 870192100, 870193100, 870194100, 870195100 şi tehnica agricolă de la poziţiile tarifare 842449100, 842482100, 8432, 843320, 843330000, 843340000, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437 şi părţi ale acesteia de la poziţiile tarifare 8432, 8433 şi 8437.

Conform prevederilor art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403 şi pentru produsele din alcool etilic de la poziţiile tarifare 2207 şi 2208, precum şi limitele stabilite de Ministerul Economiei şi Infrastructurii pentru produsele petroliere.

Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.

Pentru a beneficia de facilitatea fiscală stabilită prin art.103 alin. (1) pct.29) din Codul fiscal, activele materiale pe termen lung destinate includerii în capitalul statutar nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii.