Care autoritate este responsabilă de efectuarea controlului în vederea verificării corectitudinii virării mijloacelor pentru elaborarea documentelor normative în construcții în bugetul de stat de către investitorii sau proprietarii construcțiilor? Prin Legea privind calitatea în construcții nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 a fost instituit sistemul calității în domeniul respectiv, care conduce la realizarea și exploatarea construcțiilor de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană la 27 iunie 2014 și ratificat la 13 noiembrie 2014 de către Parlamentul European, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova presupune armonizarea în mare parte a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 281 din 16 decembrie 2016 (MO, 2016, nr. 472-477/ 947) au fost efectuate modificări la art. 211 din Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior (în continuare – Legea 231/2010) prin substituirea sintagmei „produse agroalimentare ușor perisabile” cu sintagma „produse alimentare”.

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

Partea I Partea II Partea III Clauze care modifică art. 904 Cod civil (clauza de forță majoră)  

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

Persoana fizica X solicită restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus pentru perioada anului 2017, cu anexarea cererii privind acordarea scutirii de către soție, iar suma spre restituire s-a format în urma utilizării scutirii pentru aceasta. Totodată, plătitorul de venituri a acordat soției scutirea personală. Poate beneficia de restituire persoana X în cazul în care soția nu a depus declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioada anului 2017?   În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal (CF), persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, aflată în relații de căsătorie, are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 11 280 lei anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaților, dacă agentul economic până în luna mai a aplicat regimul general de impozitare, iar începând cu luna iulie acesta s-a înregistrat ca rezident al parcurilor pentru tehnologia informaţiei? Urmează oare aceste plăți să fie constatate ca facilități acordate angajaților?

Un grup de deputați au elaborat proiectul Codului administrativ al Republicii Moldova. Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament la sfârșitul anului trecut. Codul administrativ va fi stucturat în trei părți și va avea menirea de a clarifica principiile, conceptele, etapele procedurii administrative, căile de atac și regimul juridic al actelor, operațiunile și contractele administrative.

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Întru racordarea mecanismelor de autentificare pe portalul www.servicii.fisc.md și www.raportare.gov.md la Hotărârea Guvernului nr. 1090 din 31.12.2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass), Serviciul Fiscal de Stat automatizează procedura de înregistrare pe portalul serviciilor fiscale electronice din data de 01.08.2019. Înregistrarea și crearea conturilor de utilizator pe portalul www.servicii.fisc.md și www.raportare.gov.md nu vor mai fi efectuate manual de către contribuabili prin indicarea login-ului, adresei de e-mail, parolă etc. În urma autentificării pe portalul serviciilor fiscale electronice, prin intermediul serviciului guvernamental MPass, contul de utilizator va fi creat de către sistem în mod automatizat.

Funcţionar fiscal – în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (4) din CF, este funcţionar public, conform prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care este persoană cu funcţie de răspundere remunerată în organul fiscal. Noţiunea „funcţionar fiscal” este identică cu noţiunile „funcţionar public”, „persoană cu funcţie de răspundere a organului fiscal” şi „persoană cu funcţie de răspundere a Serviciului Fiscal de Stat”, prevăzute de prezentul cod şi de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

I. Partea I Necesitatea de a obține statutul de operator de date cu caracter personal În conformitate cu normele în vigoare, operator de date cu caracter personal poate fi persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat, inclusiv autoritatea publică, orice altă instituţie sau organizaţie care, în mod individual sau împreună cu altele, stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute în mod expres de legislaţie. Dreptul la viaţă privată face parte din categoria drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, garantate de actele legislative internaționale.

Pe parcursul anului 2018, SFS a efectuat 1261 de controale fiscale în baza planului de control, în urma cărora au fost calculate la buget, suplimentar, 223,9 mil. lei, dintre care au fost încasate 86,36 mil lei. Informația se regăsește în Raportul de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2018, potrivit căruia nivelul de rezultativitate a controalelor fiscale este de 91,7%. Totodată, în anul 2018, Direcțiile control fiscal operativ din cadrul SFS au efectuat 10 646 controale fiscale prin metoda de verificare operativă conform analizei riscurilor, cu aplicarea sancţiunilor în sumă de peste 31,91 mil. lei.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislației fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcții de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de evidență, dările de seamă fiscale și alte documente și informații privind desfășurarea activității de întreprinzător, calcularea și achitarea la buget a impozitelor și taxelor și acordarea facilităților, să permită accesul, în cazul ținerii evidenței computerizate, la sistemul electronic de contabilitate.

Pentru înregistrarea la Comisia Naţională a Pieței Financiare (CNPF) a dării de seamă privind rezultatele emisiunii închise de obligațiuni, emitentul urmează să prezinte o serie de acte, printre care: cererea de înregistrare a dării de seamă privind rezultatele emisiunii de obligațiuni, actele de constituire ale emitentului, procesul-verbal al organului abilitat care a aprobat hotărârea privind emisiunea de obligațiuni, ultimele situații financiare ale emitentului prezentate către organul de statistică etc. CNPF propune spre consultare publică proiectul hotărârii cu privire la modificarea Instrucțiunii privind etapele, termenele, modul și procedurile de înregistrare a valorilor mobiliare.

Cum este sancționată transmiterea tichetului de masă persoanelor terțe? Conform art. 2721 alin. (1) din Codul contravențional, „se sancționează cu amendă de la 20 la 100 de unități contravenționale pentru comercializarea contra unei sume de bani sau transmiterea cu titlu gratuit altor persoane a tichetelor de masă pe suport de hârtie și/sau electronic”.

În cadrul controlului fiscal s-a constatat că persoana fizică conducător auto de transport ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi dispune de documente cu drept de activitate eliberate de entitatea X SRL, dar nu se regăsește în tabelul nr. 1 din Darea de seamă TAXI 18 prezentată SFS de către entitatea X SRL. Ce sancţiuni vor fi aplicate entităţii X SRL în cazul dat?

Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.