Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Pentru fiecare enititate, păstrarea secretului său comercial este foarte importantă, iar divulgarea acestuia de către persoanele cărora le-a devenit cunoscut poate avea consecințe negative din mai multe considerente.

La 1 ianuarie 2022 întră în vigoare prevederile Odinului nr.156 din 29 decembrie 2021 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IPC21) Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate şi a Instrucţiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.  Oferim contribuabililor posibilitatea de a lua cunoștință cu modificările și completările operate în Formularul IPC21.  

O persoană fizică, pe parcursul anului 2020, a obținut venituri sub formă de salariu și un ajutor bănesc acordat de către o asociație obștească. Urmează a fi declarate veniturile respective de către persoana dată până la 30 aprilie 2021 sau nu? În baza alin. (2) și (4) art. 83 din CF, sunt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2020 (forma CET18) până la 30 aprilie 2021: persoanele fizice (cetăţenii RM, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor și acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind

Potrivit prevederilor art. 901 alin. (36) din Codul fiscal fiecare comisionar reține un impozit în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor țărănești (de fermier), pe veniturile obținute de către acestea aferente desfacerii prin unitățile comerțului de consignație a mărfurilor.

Prin derogare de la art. 15 din Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat și al art. 6 și art. 61 din Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova se stabilește că, la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova de pe teritoriul Ucrainei se autorizează trecerea frontierei de stat a cetățenilor ucraineni, prin punctele de trecere a frontierei de stat, la prezentarea a unui din actele de identitate: pentru minori – unul din următoarele acte: certificatul de naștere, actul de identitate național (buletinul/card de identitate), pașaport; pentru maturi – actul de identitate național (buletin/card de identitate) sau pașaport.

Pe perioada stării de urgență, agenții economici care importă mărfuri din Ucraina nu mai sunt obligați să prezinte în original certificatele de origine a mărfurilor (forma CT-1) eliberate de autoritățile din Ucraina. Este suficientă prezentarea copiei certificatului și a unei declarații în baza căreia importatorul se obligă să prezinte ulterior, organelor vamale, originalele certificatelor.

Conform art.118 alin.(2) din CF, înscrierea datelor privind procurarea valorilor materiale are loc la data primirii facturii fiscale. Deducerea sumei TVA se efectuează prin înscrierea sumei respective în declarația privind TVA pentru perioada fiscală în care a fost:   - primită nemijlocit factura fiscală, sau   - efectuată achitarea T.V.A. la buget pentru procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.

Curtea Constituțională (CC) s-a expus asupra excepției de neconstituționalitate a art. 20 alin. (6) din Legea nr. 231/2010 privind comerțul interior, a Hotărârii Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor sociale în ansamblul său și, în particular, a pct. 4 lit. b) din aceasta, precum și a art. 10 alin. (8) din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Hotărârea nr.10 din 14 aprilie 2022 publicată în MO din 20 mai 2022.

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a aprobat Dispoziția nr. 21 din 18 mai curent, care conține mai multe derogări de la prevederile Codului fiscal și ale altor acte normative, precum și prevede o serie de măsuri noi. Astfel, prin derogare de la prevederile art. 104 lit.a) din Codul fiscal, pe perioada stării de urgență, începând cu 19 mai 2022, exportul și livrarea asimilată exportului, inclusiv în portul Internațional Giurgiulești și în Zonele Economice Libere, a uleiului de floarea soarelui (poziția tarifară 1512), se scutește de TVA fără drept de deducere.

Serviciul Fiscal de Stat informează despre efectuarea modificărilor în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici – forma VEN12, conform Ordinului Ministrului finanțelor nr.99/2023.

Pe parcursul anului 2021 persoana fizică a obținut venituri de la jocuri de noroc pe platforma electronică legal înregistrată în RM a Loteriei Naționale. Este oare obligată această persoană  să declare veniturile în cauză și să achite impozit pe venit aferent anului 2021?   Potrivit art.12 pct.14) Codul fiscal, câştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atât în formă monetară, cât şi nemonetară. Câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc. 

Serviciul Fiscal de Stat informează că, la data de 25 februarie 2022 expiră termenul de prezentare a informației de către subiecții indicați în art. 22611 din Codul fiscal. Potrivit prevederilor Codului Fiscal, subiecții vizați sunt: instituțiile financiare: informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; companiile turistice: informația privind serviciile turistice prestate; companiile de asigurare: informația privind contractele de asigurare;

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.

Reieșind din completările recente ale cadrului normativ în vigoare, deducem unele aspecte ce țin de prezentarea, dar și de corectarea Informației IRM19.

Agentul economic a luat de la o persoană fizică rezidentă în locațiune, pe 6 luni, un bun imobil. Deoarece în ultima lună până la expirarea contractului de locațiune contabilul-șef a demisionat nu a fost efectuată reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. Totodată, persoanei fizice i s-a recomandat să includă venitul obținut din darea în locațiune a imobilului în Declarația CET18. Este corectă o astfel de abordare în situația descrisă?

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

Potrivit art.102 alin.(1) din CF, deducerea TVA se permite în cazul procurărilor de valori materiale și servicii destinate efectuării livrărilor impozabile în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.

Subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) au acordat servicii la 56361 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 21612 –șomeri noi, potrivit datelor pentru opt luni ale anului curent publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.   Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 63,3% provin din mediul rural și 36,7% –din cel urban. Cei mai mulți șomeri (34,8%) sunt cei cu vârsta cuprinsă între 16-35 ani, după care urmează persoanele cu vârsta între 55-63 ani (18,4%), iar 10,8% sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 16-24 ani. Din numărul total al persoanelor fără un loc de muncă 2,6% constituie persoane reîntoarse de peste hotare și 1,9% – persoane cu dizabilități.