Potrivit art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (în continuare – Legea nr. 845/1992), întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.

Urmare a declarării stării de urgenţă de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, mai mulţi agenţi economici și-au sistat activitatea parţial sau total. Astfel, în procesul de raportare au apărut unele incertitudini la contabilii întreprinderilor unde a fost instituit șomajul tehnic. În special, au apărut întrebări cu privire la declararea situaţiilor de șomaj tehnic în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, (cu referire la categoria persoanei asigurate care urmează de reflectat pentru fiecare angajat, perioadele de activitate etc.). Astfel, propunem unele explicaţii referitor la declararea perioadelor de aflare în șomaj tehnic în funcție de situaţiile instituite în cadrul întreprinderii.

Potrivit art. 49 lit. e) din Codul fiscal, rezidenţii care au beneficiat de scutirile prevăzute la lit. c) şi d) art. 49 din Codul fiscal şi care investesc suplimentar în mijloace fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor

În contextul situației epidemiologice, compania a stabilit regimul de staționare a întreprinderii. Pentru luna martie plățile salariale, inclusiv salariul pentru perioada de staționare, au fost calculate la 31 martie și achitate la 4 aprilie. Obligațiile aferente impozitului pe venit, primelor obligatorii de asistență medicală și contribuțiilor obligatorii de asistență socială au fost achitate la buget pe data de 13 aprilie. Forma IPC 18 pentru luna martie a fost prezentată pe data de 24 aprilie. Va putea întreprinderea să prezinte astăzi cererea de subvenționare a obligațiilor aferente plăților salariale, dacă nu au fost declarate deocamdată obligațiile aferente impozitului pe venit și a primelor obligatorii de asistență medicală (aferente salariului lunii martie, care a fost achitate la 4 aprilie)?

Principalele prevederi ale proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală 2024 au fost discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Finanțelor, la care au participat, inclusiv, conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal.

O mămică din cadrul întreprinderii a plecat în concediu de îngrijire al copilului până la vârsta de 3 ani în luna decembrie 2019. În luna mai 2020 persoana a decis să revină la serviciu şi a activat până la data de 31 iulie 2020, după care din anumite circumstanţe ce ţin de îngrijirea copilului a decis să plece în continuare în concediu de îngrijire al aceluiaşi copil. Urmează ca angajatorul să prezinte formularul IRM 19 în cazul în care, angajatul după revenirea la serviciu pentru o anumită perioadă, iarăşi pleacă în concediu de îngrijire a aceluiaşi  copil?

În activitatea entităților un volum semnificativ de livrări de bunuri revine livrărilor în ambalaje, iar suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată la buget în aceste operații este condiționată de faptul dacă ambalajele sunt nerestituibile sau restituibile.   În articolul „Contabilitatea TVA în livrările de bunuri în ambalaje” care va fi publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, elaborat de Vasile Bucur, autorul specifică că nerestituibile se consideră ambalajele de transport care se livrează în baza actului de vânzare-cumpărare, iar restituibile – cele care se procură (se vând) în baza condițiilor de returnare negociate de ambele părți (vânzător și cumpărător). Fiecărei dintre aceste grupe de ambalaje (nerestituibile și restituibile) corespund unele particularități inerente acestora.

Începând cu 14 mai 2021, declararea contribuțiilor în Fondul Viei și Vinului (Fond) se va efectua conform formularului Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fond (CFV21), aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 349 din 21 iunie 2021 cu privire la aprobarea formularului nominalizat și a Modului de completare și prezentare a acestuia (Ordinul SFS nr. 349/2021), publicat în MO vineri, 25 iunie, și care a intrat în vigoare la data publicării.   Potrivit documentului, pentru obiectele impozabile, pentru care documentele aferente tranzacțiilor au fost emise până la 14 mai anul curent, declararea contribuțiilor în Fond se va efectua conform formularului Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului, aprobat prin Ordinul SFS nr. 423/2020. 

Încasarea și păstrarea numerarului, precum și decontările în numerar se efectuează la întreprindere prin casierie. Operațiunile în casierie sunt efectuate de către casier, care poartă toată responsabilitatea materială pentru integritatea disponibilului bănesc și a hârtiilor de valoare primite la păstrare.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu data de 1 martie 2022, lista produselor social importante a fost suplinită prin Dispoziția Comisiei Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 02/2022. Lista sus-menționată a fost suplinită cu următoare produse:

În conformitate cu prevederile art.33 alin.(3) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017) entitățile de interes public sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii şi raportul auditorului, în termen de 120 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune, iar celelalte entități, cu excepția entității de interes public, sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii și raportul auditorului, după caz, în termen de 150 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune.

Cadrul legal ce reglementează activitatea agenţilor economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar este completat de următoarele acte legislative și normative: a) Hotărârea Guvernului nr. 815 din 2 august 2005 cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior al Transnistriei, precum şi furnizarea de către aceştia a reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice; b) Hotărârea Guvernului nr. 1001 din 19 septembrie 2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova; c) Codul fiscal.

Conform art. 117 alin. (3) din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea), dacă sunt respectate condițiile specificate în alineatul dat.

În anul 2019 Serviciul Vamal va desfășura controale prin audit post-vămuire la 110 agenți economici. Autoritatea a publicat Programul de activitate a subdiviziunilor de control ulterior din cadrul Serviciului Vamal pentru anul 2019, iar publicația noastră oferă graficul controalelor planificate pentru anul viitor. Menționăm că controalele vor fi desfășurate în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale, care a fost aprobat de Guvern la 17 octombrie curent.

Proiectul legii privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier), care a fost elaborat în scopul simplificării procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor țărănești și din Registrul fiscal de stat a GȚ inactive, a fost votat în cadrul ședinței Parlamentului din 10 martie anul curent în prima și a doua lectură.   Prevederile proiectului vor fi puse în aplicare din 1 mai 2022 și presupun susținerea GȚ inactive prin anularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă (CAS), a majorărilor de întârziere (penalităților) și a amenzilor calculate și neachitate până la data radierii, având în vedere că acestea, de facto, nu au desfășurat activitatea de întreprinzător.

Prevederile Legii nr. 22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, care se aplică la moment beneficiarilor de lucrări în agricultură, ar putea fi extinse și pentru persoanele care prestează servicii de curierat.   Continuăm prezentarea  proiectului de lege ce vizează activitatea comerțului electronic. Amintim, documentul a fost elaborat de Ministerul Economiei cu suportul cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.

În conformitate cu prevederile art.104 lit.c1) liniuța a doua din Codul fiscal (în vigoare din 01 ianuarie 2021), se scutesc de TVA cu drept de deducere importul şi/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistență investițională, finanțate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget.

Parlamentul a ratificat în cadrul ședinței din 17 februarie 2022 Acordul multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) care va permite Moldovei să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din străinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   Acordul constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția privind asistenta administrativă reciprocă în materie fiscală,

Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Cheltuielile aferente creanțelor compromise, precum și veniturile constatate în cazul restabilirii  creanțelor compromise, care au fost decontate anterior pe seama cheltuielilor, se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12). Ce formule contabile aferente operațiunilor de decontare a creanțelor compromise vom aplica? Care este corespondența conturilor? Cum ajustăm cheltuielile conform prevederilor legislației fiscale?     Răspunsul la aceste întrebări, cu exemple de aplicare în diferite situații, dar și modul de reflectare în Declarația cu privire la TVA a creanțelor compromise casate  pot fi găsite în nr.2 (57) al revistei monitorul fiscal FISC.md, care acum poate fi procurat per exemplar.