Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.

Spațiile verzi, indiferent de apartenență și destinație, servesc la îmbunătățirea calității mediului și menținerea echilibrului ecologic, iar în contextul încălzirii globale indiscutabil prezintă o importanță majoră pentru orice țară. Statul prin

În ședința Guvernului din 22 decembrie 2020 a fost aprobată Hotărârea Guvernului cu privire la modificarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/2019. Modificările intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se aplică începând cu perioada fiscală a anului 2020.  

Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, în cadrul activității sale desfășurate pe parcursul anului 2020 a vândut un teren agricol la un preț mai mic decât valoarea contabilă a acestuia. Cum urmează a fi ajustate pierderile înregistrate ca rezultat al vânzării la un preț mai mic al activului? Concomitent, pe parcursul anului contribuabilul a mai obținut venit din recuperarea prejudiciului material în rezultatul deciziei judiciare. Urmează să fie incluse aceste surse de venit în componența obiectului impunerii cu impozitul pe venit pentru regimul fiscal menționat și care este forma dării de seamă anuale care urmează a fi prezentată în situația dată?

Care este regimul fiscal al ajutoarelor materiale oferite persoanelor terțe de către organizațiile filantropice? În conformitate cu prevederile art. 20 lit. l) din Codul fiscal, ajutoarele primite de la organizații filantropice – fundații și asociații obștești – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizații și ale legislației reprezintă surse de venit neimpozabile.

Ministerul Finanțelor elaborează în fiecare an Bugetul pentru cetățeni pentru a îmbunătăți accesul publicului la informațiile bugetare și promovarea responsabilității și transparenței în gestiunea finanțelor publice. Bugetul pentru cetățeni prezintă bugetul într-un limbaj simplu, evidențiind caracteristicile importante și facilitând înțelegerea bugetului și a informațiilor de bază pentru cetățenii de rând. Potrivit documentului, obiectivele principale ale politicii bugetar-fiscale sunt:

Ministerul Finanțelor anunță că prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 4802 locuințe. Alte 19 de cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție în acest sens.

În Monitorul Oficial din 26 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 386 cu privire aprobarea Regulamentului cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice, conform căruia este planificată activitatea Guvernului și/sau cea a autorităților administrației publice centrale. Documentele de planificare pe termen lung, mediu și scurt sunt:   1) Strategia națională de dezvoltare; 2) Programul de activitate al Guvernului; 3) Planul național de dezvoltare; 4) Cadrul bugetar pe termen mediu; 5) Planul anual al Guvernului;  6) Planul anual al autorității publice.

Entitățile raportoare vor efectua auditul intern anual în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Acțiunea este inclusă în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale pentru anii 2020-2025. Proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Strategiei și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia este propus spre consultări publice.   Planul conține circa 75 de acțiuni, ce urmează a fi implementate în limitele alocaţiilor bugetare aprobate, cât şi din asistenţa oferită de organizaţiile internaţionale.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul  ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi” și Modul de completare a acestuia.   Necesitatea elaborării documentului derivă din modificările operate prin Legea nr.60/2020 în Legea privind sistemul public de asigurări sociale  și la Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală. 

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Ministerul Finanțelor anunță că prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 4732 locuințe. Alte 28 de cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție în acest sens.     Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,37 mld.lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,18 mld. lei.  

Galeria achită pictorilor plăți de recompense pentru operele de arte create de către aceștia. Totodată, conform clauzelor contractuale încheiate între părți, în cazul revânzării operei de arte, pictorul primește de fiecare dată o remunerație pentru dreptul de suită în mărime de 5% din suma prețului de revânzare. Cum urmează a fi calificate și supuse impozitării plățile menționate?

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF. La începutul anului curent, acest sistem informatic era utilizat de peste o mie de autorități și instituții publice bugetare din țară. Mai mulți contabili care utilizează SIIECAP afirmă că acest sistem le-a ușurat munca, oferindu-le posibilitatea să efectueze rapid, cu ajutorul instrumentelor electronice, procesarea documentelor primare, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor de resort.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.  

În anul 2018, Guvernul1 a creat, în contextul reformei administrației publice centrale, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I. P. CTIF) prin fuzionarea a trei întreprinderi de stat: Fintehinform, Fiscservinform și Vamservinform, care a preluat obligațiile și funcțiile acestor întreprinderi. Pe lângă funcțiile existente ale celor trei entități, Guvernul i-a atribuit instituției create un set de funcții noi, printre care acordarea suportului instituțional în ținerea evidenței contabile în autoritățile și instituțiile bugetare, organizarea instruirilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal și achiziții publice.

În perioada de 27-31 august 2020  pentru angajaţii din sistemul bugetar au fost declarate zile de odihnă (Hotărârea de Guvern nr. 656  din 17 decembrie 2019). Este necesar ca angajatorul, la completarea tab. 3 din Darea de seamă IPC 18 în luna septembrie pentru luna august 2020, să evidenţieze perioada respectivă cu categoria persoanei asigurate 171 „zile de odihnă şi sărbătoare”  pentru toţi angajaţii entităţii care nu au activat în perioada respectivă?   Ținând cont de situaţia descrisă în întrebare, informăm că, pentru persoanele care au activat pe parcursul lunii integral şi au beneficiat de venit asigurat, cu excepţia zilelor libere şi de sărbătoare, perioada respectivă nu urmează a fi evidenţiată cu categoria 171.

Deși termenul de prezentare a Declarației CET18 pentru anul 2019 a fost extins până la data de 29 mai, contribuabilii adresează întrebări ce țin de sursele de venit ce urmează a fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil, precum și includerea acestuia în CET18. Una dintre aceste întrebări ține de regimul fiscal al donațiilor primite din afara RM, atât în formă monetară cât și nemonetară.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

În ediția revistei din august  am inițiat o rubrică nouă -  „Sectorul agrar”, de mai mult timp așteptată de cititorii noștri. Pe viitor autorii publicației vor analiza și oferi comentarii cu privire la aspectele fiscale și contabile în acest sector.   Deschidem rubrica cu articolul „Contabilitatea costurilor de reconstrucție și restabilire a viței de vie” elaborat de Vasile Bucur.