Conform datelor provizorii  privind evoluţia conturilor internaţionale ale Republicii Moldova în trimestrul I 2020publicate de Banca Națională a Moldovei, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul I 2020, s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-martie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $188,80 mil., în scădere cu 20,9 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -7,6 la sută (față de -9,9 la sută în trimestrul I 2019). Această dinamică a fost determinată de majorarea excedentelor înregistrate la veniturile primare și secundare, în timp ce balanțele bunurilor și serviciilor s-au deteriorat.

În primele patru luni ale anului 2025, la bugetul de stat au fost încasate venituri administrate de Serviciul Vamal în valoare de peste 12,39 mld. lei, ceea ce constituie 29,8 % din sarcina bugetară anuală și cu 4,9 % mai mult decât în perioada similar a anului 2024. Ponderea cea mai mare o are TVA, cu circa 68,2 %, urmată de acciza, cu 24,7 % și de taxa vamală, cu 6,9 %.

Существуют особенности выдачи кассового чека (налогового чека) в условиях, когда оплата приобретенных товаров и услуг была осуществлена через систему мгновенных платежей MIA (оплата через QR cod или Payment link)?

Правительство Молдовы утвердило Государственную программу по созданию и развитию промышленных парков – стратегическую инициативу, направленную на стимулирование региональной

În cazul în care pe parcursul perioadei fiscale 2025 au fost achitate plăți persoanei fizice pentru arenda terenului agricol, dar până la sfârșitul anului se constată că persoana fizică a decedat, se va declara persoana menționată în Nota de informare IALS21 pentru 2025?

Care sunt particularitățile eliberării bonului de casă (bon fiscal) în cazul achitării efectuate pentru mărfuri/servicii prin sistemul MIA Plăți Instant (achitarea prin QR cod sau prin Payment link)?

În această perioadă, companiile, indiferent de dimensiunea sau domeniul lor de activitate, își definitivează obiectivele pentru anul ce urmează și stabilesc resursele și modalitățile prin care le pot realiza. Fie că își propun să crească vânzările, să se extindă sau să se digitalizeze, colaborarea angajaților la întregul lor potențial este esențială.

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

Topul celor mai importante evenimente economice ale anului 2019, dar și cele importante provocări ale anului care vine au fost aduse în discuție astăzi, 19 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizată de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. În cadrul evenimentului a fost prezentată și evoluția Indicelui de Alertă Timpurie (IAT) — indicatorul dezvoltat după metodologia Expert-Grup, care indică pentru anul 2019 stabilizarea creșterii economice și o ușoară încetinire pentru 2020. „Dinamica economică se va încadra în modelul specific ultimilor ani, iar în 2019 majorarea PIB-ului, cel mai probabil, nu va depăși nivelul de 5%.

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată decizia Consiliului Concurenței nr. ASER-89 din 27.12.2018 cu privire la aprobarea Raportului privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017. Astfel, valoarea ajutorului de stat în anul 2017 s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).

În primele 4 luni din anul curent la bugetul de stat au fost încasate venituri administrate de Serviciul Vamal în valoare de peste 11,8 mld. lei, ceea ce constituie 30,9 % din sarcina bugetară anuală și cu 854 916 mii lei mai mult (+7,8%) decât în perioada analogică a anului 2023.

Dezvoltarea socială și economică echilibrată durabilă pe întreg teritoriul țării,  sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii cu accent sporit pe inovare, transfer de tehnologii și dezvoltare durabilă și atragerea investițiilor și promovarea regiunilor în calitate de poli de dezvoltare sunt obiectivele Programului-pilot de creare a platformelor industriale multifuncționale, aprobat de Guvernul RM prin Hotărârea nr.748 din 13 octombrie. Documentul a fost publicat vineri, 23 octombrie, în MO și a intrat în vigoare.   Scopul Programului este creșterea competitivității, productivității, ocupării forței de muncă a sectorului industrial pe întreg teritoriul țării, ținând cont de faptul că, conform datelor statistice oferite de BNS, ponderea ramurii industriale

Parlamentul a aprobat în lectura a doua lectură proiectul de lege ce se referă la reglementarea aspectelor privind inițierea controalelor în ZEL-uri, în Portul Internațional Liber „Giurgiulești” și în parcurile industriale.

Una dintre cele 16 platforme industriale multifuncționale (PIM) ar putea fi amenajată în satul Dănceni, raionul Ialoveni, pe teritoriul fostei școli de meserii nr.11 din localitate, cu o suprafață de circa 6,5 ha.   Premierul Ion Chicu, împreună cu directorul general ODIMM, Iulia Costin, au vizitat locația Potrivit șefului executivului, platformele industriale sunt un instrument eficient de dezvoltare a localităților care contribuie la creșterea economiei, dar și la crearea unor noi locuri de muncă în zonă. „Este complicat să atragem agenți economici, dar nu imposibil. Trebuie să le oferim acestora condiții atractive de investiții, de revizuit companiile de pe lista de așteptare, iar noi vom oferi tot suportul în acest sens”, a menționat Ion Chicu.

Ieri, 5 februarie curent, în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Potrivit documentului, obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este asigurarea necesităților de finanțare a soldului bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. Totodată, obiectivele specifice ale gestionării datoriei de stat în perioada 2020- 2022 țin de dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.

La data de 05.09.2025, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 227/2025 pentru modificarea unor acte normative, scopul căreia constă în asigurarea unui cadrul legal coerent și eficient în domeniul reglementării prin autorizare a activității de întreprinzător.

Politici aferente activității de întreprinzător Extinderea infecției COVID-19 provoacă efecte negative asupra economiei mondiale prin reducerea circuitului de bunuri și servicii, respectiv, a consumului, investițiilor și comerțului internațional. Economia națională nu este o excepție de la aceste evoluții, fiind în fața unor provocări asupra sistemului de sănătate și cel economic fără precedent. Astfel, conform prognozei actualizate pentru anul 2020, PIB-ul național va înregistra o descreștere în termeni reali, față de anul 2019, cu 3,0%, exporturile – cu 3,8% și importurile – cu 7,6%. În aceste condiții, se impune necesitatea implementării unor politici menite să atenueze efectele negative ale răspândirii infecției COVID-19 asupra sectorului privat.

În activitatea economică a întreprinderilor, apar frecvent situații în care administratorul achiziționează bunuri sau servicii necesare entității , iar achitarea pentru acestea se efectuează de pe cardul personal al acestuia...