În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

În primele patru luni ale anului 2025, la bugetul de stat au fost încasate venituri administrate de Serviciul Vamal în valoare de peste 12,39 mld. lei, ceea ce constituie 29,8 % din sarcina bugetară anuală și cu 4,9 % mai mult decât în perioada similar a anului 2024. Ponderea cea mai mare o are TVA, cu circa 68,2 %, urmată de acciza, cu 24,7 % și de taxa vamală, cu 6,9 %.

Правительство Молдовы утвердило Государственную программу по созданию и развитию промышленных парков – стратегическую инициативу, направленную на стимулирование региональной

Ieri, 5 februarie curent, în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Potrivit documentului, obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este asigurarea necesităților de finanțare a soldului bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. Totodată, obiectivele specifice ale gestionării datoriei de stat în perioada 2020- 2022 țin de dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.

Dezvoltarea socială și economică echilibrată durabilă pe întreg teritoriul țării,  sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii cu accent sporit pe inovare, transfer de tehnologii și dezvoltare durabilă și atragerea investițiilor și promovarea regiunilor în calitate de poli de dezvoltare sunt obiectivele Programului-pilot de creare a platformelor industriale multifuncționale, aprobat de Guvernul RM prin Hotărârea nr.748 din 13 octombrie. Documentul a fost publicat vineri, 23 octombrie, în MO și a intrat în vigoare.   Scopul Programului este creșterea competitivității, productivității, ocupării forței de muncă a sectorului industrial pe întreg teritoriul țării, ținând cont de faptul că, conform datelor statistice oferite de BNS, ponderea ramurii industriale

Una dintre cele 16 platforme industriale multifuncționale (PIM) ar putea fi amenajată în satul Dănceni, raionul Ialoveni, pe teritoriul fostei școli de meserii nr.11 din localitate, cu o suprafață de circa 6,5 ha.   Premierul Ion Chicu, împreună cu directorul general ODIMM, Iulia Costin, au vizitat locația Potrivit șefului executivului, platformele industriale sunt un instrument eficient de dezvoltare a localităților care contribuie la creșterea economiei, dar și la crearea unor noi locuri de muncă în zonă. „Este complicat să atragem agenți economici, dar nu imposibil. Trebuie să le oferim acestora condiții atractive de investiții, de revizuit companiile de pe lista de așteptare, iar noi vom oferi tot suportul în acest sens”, a menționat Ion Chicu.

Politici aferente activității de întreprinzător Extinderea infecției COVID-19 provoacă efecte negative asupra economiei mondiale prin reducerea circuitului de bunuri și servicii, respectiv, a consumului, investițiilor și comerțului internațional. Economia națională nu este o excepție de la aceste evoluții, fiind în fața unor provocări asupra sistemului de sănătate și cel economic fără precedent. Astfel, conform prognozei actualizate pentru anul 2020, PIB-ul național va înregistra o descreștere în termeni reali, față de anul 2019, cu 3,0%, exporturile – cu 3,8% și importurile – cu 7,6%. În aceste condiții, se impune necesitatea implementării unor politici menite să atenueze efectele negative ale răspândirii infecției COVID-19 asupra sectorului privat.

Care sunt particularitățile eliberării bonului de casă (bon fiscal) în cazul achitării efectuate pentru mărfuri/servicii prin sistemul MIA Plăți Instant (achitarea prin QR cod sau prin Payment link)?

În această perioadă, companiile, indiferent de dimensiunea sau domeniul lor de activitate, își definitivează obiectivele pentru anul ce urmează și stabilesc resursele și modalitățile prin care le pot realiza. Fie că își propun să crească vânzările, să se extindă sau să se digitalizeze, colaborarea angajaților la întregul lor potențial este esențială.

În perioada 29-31 iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, a desfășurat 3 sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard.   La instruiri au participat peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice, printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice, aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți.

Parlamentul a aprobat în lectura a doua lectură proiectul de lege ce se referă la reglementarea aspectelor privind inițierea controalelor în ZEL-uri, în Portul Internațional Liber „Giurgiulești” și în parcurile industriale.

În primele 4 luni din anul curent la bugetul de stat au fost încasate venituri administrate de Serviciul Vamal în valoare de peste 11,8 mld. lei, ceea ce constituie 30,9 % din sarcina bugetară anuală și cu 854 916 mii lei mai mult (+7,8%) decât în perioada analogică a anului 2023.

În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

În trimestrul II al anului curent Produsul intern brut (PIB), în serie brută, a constituit 44166 mil. lei și este în creștere cu 5,2% față de trimestrul II 2017, informează Biroul Național de Statistică.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

ÎCS „Premier Energy” și SA „Furnizare energie electrică Nord” solicită ajustarea tarifelor la energia electrică furnizată consumatorilor, pachetul de documente necesar pentru examinare de către Agenția Națională de Reglementare în Energetică fiind prezentat autorității.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Ajutorul de șomaj va fi majorat până la 2775 lei, ceea ce este echivalent cu mărimea salariului minim garantat în RM. Totodată, în perioada stării de urgență, toți cetățenii Republicii Moldova care revin în țară, vor putea beneficia de ajutorul de șomaj în mărime de 2775 lei, fiind extinse categorile beneficiarilor de această prestație. Detalii suplimentare aferente măsurilor de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență, aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului, au fost aduse de ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui briefing.