În cazul vânzării terenurilor libere de construcții, destinate construcțiilor, altele decât cele specificate la pct.3 din anexa la Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, la calcularea tarifelor de vînzare-cumpărare a terenurilor din intravilanul localităţilor (cu excepţia loturilor de pămînt de pe lângă casă) se vor aplica următorii coeficienți:

Dezvoltarea comunității agricole și promovarea integrării tehnologiilor noi, a inovațiilor și a bunelor practici în procesele agricole va fi asigurată prin intermediul camerelor agricole - organizații ce au ca scop instituționalizarea dialogului și parteneriatului dintre fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol, precum și dintre celelalte autorități publice centrale și locale.

În localitatea Pârlița, raionul Ungheni, va fi creată o subzonă a Zonei Economice Libere „Ungheni-Business”. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru modificarea articolului nr. 1 din Legea privind Zona Economică Liberă „Ungheni-Business”.   Conform proiectului, acestei zone i se vor transmite în folosință două terenuri cu suprafața de 2,1271 ha și, respectiv, 3,76 ha, amplasate în extravilanul satului Pârlița.

La stabilirea criteriilor de risc pentru realizarea controlului de stat în domeniul securității și sănătății în muncă au prioritate riscurile ale căror existență și intensitate indică atât probabilitatea cauzării de daune vieții și sănătății angajaților, cât și probabilitatea încălcării condițiilor sigure de muncă .

Ponderea cheltuielilor administrative în veniturile proprii ale autorității publice locale a fost majorată de la 30% la 50%. Astfel, capacitatea administrativă a unei autorități publice locale va fi recunoscută ca fiind adecvată statutului legal al unei APL atunci, când cheltuielile administrative ale acesteia nu depăşesc 50% din suma totală a veniturilor proprii și a defalcărilor de la impozitele și taxele de stat.

Conform pct.6 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr.21 din 18 mai 2022, prin derogare de la prevederile art.104 lit.a) din Codul fiscal, pe perioada stării de urgență, începând cu 19 mai 2022, exportul și livrarea asimilată exportului, inclusiv în Portul Internațional Liber Giurgiulești și în Zonele Economice Libere, a uleiului de floarea soarelui (poziția tarifară 1512), se scutește de TVA fără drept de deducere.

Prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.287 din 27.06.2024, publicat în Monitorul Oficial nr.282-285 din 3 iulie curent a fost aprobat formularul Declarației cu privire la dividendele și defalcările din profitul net ce urmează a fi achitate la buget de către societăţile pe acţiuni, întreprinderile de stat şi municipale (forma DDP24).

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă informează că la momentul de față în țară sunt înregistrate 10088 locuri de muncă vacante. Cele mai multe dintre acestea sunt în mun. Chișinău (4273) și în mun. Bălți (1132), iar cele mai puține au fost declarate de angajatorii de Sîngerei – doar 4. În UTAG sunt înregistrate 247 locuri vacante.

Potrivit pct.8 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr.21 din 18 mai 2022, la solicitarea, pe perioada stării de urgență, a restituirii TVA de către întreprinderile care au efectuat exporturi sau livrări asimilate exportului de ulei de floarea soarelui, prevederile punctului 13 din

 În conformitate cu prevederile din Codul fiscal nr.1163/1997: - Se scutesc de TVA cu drept de deducere mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia, cu excepţia serviciilor de transport livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia (art.104 lit.f));

Persoanele cu dizabilități vor putea beneficia de compensații mai mari pentru serviciile de transport. Executivul a aprobat în ședința din 8 iunie curent proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a compensației pentru serviciile de transport, aprobat prin HG nr. 1413/2016.   Astfel, se propune ca persoanele cu dizabilități accentuate să beneficieze de o compensație de 240 lei trimestrial, mărimea acesteia devenind uniformă pe întreg teritoriu al țării. Conform normelor în vigoare (pct.9-11 din Regulament), pentru această categorie de beneficiari mărimea compensației trimestriale în mun. Chișinău constituie 180 lei, în mun. Bălţi – 157,5 lei,  iar compensația oferită în celelalte localități constituie 124,5 lei.

Republica Moldova este prima țară din regiune care a obținut recunoașterea reciprocă a agenților economici autorizați cu Uniunea Europeană, Programul de recunoaștere reciprocă a Operatorilor Economici Autorizați (AEO) între RM și UE fiind semnat la 1 noiembrie 2023. Recunoașterea reciprocă a programelor de AEO contribuie la îmbunătățirea securității și facilitarea lanțului de aprovizionare a mărfurilor între țara noastră și UE

Cel mai bine plătit loc de muncă, conform Topului prezentat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, este cel de maistru de sector (electricitate) pentru care se propune un salariu maxim de 25 mii lei și minim de 18 mii lei.   Acesta este urmat de salarii maxime de 20 mii lei propuse pentru funcții vacante precum: declarant vamal (Ungheni), director executiv, inginer programator, inginer electronist (Chișinău), consultat (Ialoveni), director de producție (Fălești), conducător auto (Ceadâr-Lunga).

Cel mai bine plătit loc de muncă vacant este cel de inginer în securitatea informației, propus de un angajator din Chișinău, care oferă un salariu maxim de 49,5 mii lei. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a publicat Topul  celor mai bine plătite locuri de muncă înregistrate în baza de date a autorității.   Astfel, pentru funcția vacantă de șef secție economico-financiară potențialul angajator propune un salariu maxim de 45 mii lei, iar agronomii pot fi remunerați cu un salariu maxim de 25 mii lei.

Impozitul pe bunurile imobiliare este impozitul local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. În cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător acest impozit se achită în funcție de data apariției dreptului de proprietate: în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 mai inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent1.   Respectiv, subiecții impunerii deja primesc avizele de plată a acestui impozit.

Parlamentul a adoptat în prima lectură amendamentele necesare la legislația în vigoare, care au drept scop îmbunătățirea cadrului legal cu privire la activitatea ZEL-urilor din Chișinău, Bălți și Ungheni, dar și optimizarea unor teritorii ale acestora. Datele oficiale denotă că volumul total al investițiilor în Zonele Economice Libere ale Moldovei au atins la finele anului 2017 $350 mil., în creștere cu 22,5% pe parcursul anului precedent. Totodată, volumul vânzărilor nete a sporit cu 49,1%, iar numărul angajaților rezidenţilor ZEL consituie circa 12 mii persoane.

Directorul Serviciului Fiscal de Stat, Petru Rotaru a participat alături de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării,

În primele nouă luni din anul curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 14,8 mil. tone de mărfuri, cu 9,3% mai mult decât în aceiași perioadă din anul precedent, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, a crescut volumul de mărfuri livrate cu transportul feroviar (+26,9%) și rutier (+6,1%), în timp ce a scăzut volumul de mărfuri transportate cu transportul fluvial (-23,8%) și cu cel aerian (-21,2%).

În anul 2022 cu transportul public au fost transportați 246,4 mil. pasageri, în creștere cu 25,1% față de anul precedent. Această evoluție a fost determinată, preponderent, de majorarea numărului de pasageri transportați pe cale aeriană – cu 43,2%, cu transportul rutier – cu 34,1% și cu troleibuze – cu 21,2%. Totodată, s-a înregistrat descreșterea numărului de pasageri transportați cu transportul fluvial – cu 21,3% și feroviar – cu 4,3%.

În Republica Moldova vor funcționa depozite regionale de deșeuri, care vor fi clasificate în funcţie de natura deșeurilor în: depozite pentru deșeuri periculoase; depozite pentru deșeuri nepericuloase și depozite pentru deșeuri inerte.