Întreprinderea „X” are ca gen activitate producerea uleiului de floarea soarelui, care ulterior se comercializează agenților economici de pe teritoriul Republicii Moldova.  Alte activități întreprinderea „X” nu desfășoară. Având în vedere acest fapt, este obligată întreprinderea„X”să depună în adresa autorităţilor administraţiei publice locale Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ? Respectiv, are sau nu calitatea de subiect al impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, conform prevederilor Titlului VII al Codului fiscal?

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în vederea asigurării transparenței procesului decizional la elaborarea proiectului Hotărârii de Guvern pentru aprobarea listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, conform prevederilor art. 201 al. (12) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, remite pentru consultare  proiectul listei produselor de origine vegetală în stare proaspătă și prelucrată de producere autohtonă, propuse pentru realizare preponderentă în rețelele de comerț (din Nomenclatura Combinată a mărfurilor a R. Moldova).

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

Cota taxei locale este cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului local respectiv, stabilește noua redacție a pct.3 art. 288 din Codul fiscal, care a fost aprobată prin Legea nr.204/2021 pentru modificare unor acte normative. Tot prin această lege a fost abrogat și  pct.11 al aceluiași articol, care prevedea cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută.   Astfel, potrivit art. 292 alin.2) din CF, în anul 2022 cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

 Conform prevederilor art. 211 alin. (9) din Legea 231/2010 cu privire la comerțul interior, produsele alimentare care au fost achiziţionate cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative stipulate în contractele de livrare a produselor, dar care au devenit neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar, inclusiv prin expirarea datei-limită de consum/datei durabilităţii minimale a acestora, nu pot fi returnate furnizorului. Comerciantul este obligat să lichideze (să distrugă) produsele alimentare neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar.

Guvernul a susținut în cadrul ședinței din 14 iulie curent proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista), care include 132 poziții. Lista a fost elaborată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor ce urmează a fi achiziționate de comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.  

În Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista) ar putea fi incluse 132 poziții. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Listei a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și a fost propus pentru examinare în cadrul ședinței secretarilor de stat din 24 iunie curent.   Menționăm că proiectul a fost elaborat întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, care urmează a fi achiziționate de  comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.

În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

Formularele Declarației de producător și Declarației de producător casnic vor fi eliberate, înregistrate și generalizate de către reprezentantul administrației pieței, în cazul vânzării în piețe, ori al autorității administrației publice locale (AAPL), prin utilizarea SIA ,,Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL).   Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind reglementarea eliberării și evidenței formularelor Declarației de producător și a Declarației de producător casnic, care poate fi consultat până la 15 iulie 2021.

Proiectul de lege care vine cu modificări la Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior și Codul contravențional ce au drept scop susținerea producătorii agroalimentari autohtoni a fost aprobat de Parlament în prima lectură.   Astfel, a fost susținută  plafonarea până la 10% din prețul de vânzare al furnizorului a mărimii reducerilor comerciale oferite de către acesta comerciantului pentru vânzarea produselor alimentare. Excepție ar urma să constituie perioada acțiunilor de marketing și publicitate, fiind prevăzută stabilirea termenului limită de 60 de zile per produs destinat desfășurării acestor acțiuni.  

Activitatea de întreprinzător este activitatea de producere, procesare, comerț, prestarea de servicii și executare a lucrărilor, desfășurată de persoane fizice sau juridice în mod independent, din proprie inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-și asigura o sursă de venit, înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a propus pentru consultări publice un vast proiect de lege ce are drept scop optimizarea, modernizarea și îmbunătățirea mecanismului de reglementare a activității în baza patentei de întreprinzător, eliminarea neclarităților la implementarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, a dezechilibrului fiscal la impozitarea activității patentarilor comparativ cu alte forme de antreprenoriat etc.

Care va fi baza impozabilă pentru calcularea taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, în cazul în care în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ depusă la autoritatea administraţiei publice locale suprafața obiectului este indicată 500 m2, iar conform contractului de închiriere - 450 m2?

Care sunt condițiile ce urmează a fi respectate de către contribuabilul din sectorul HoReCa pentru a beneficia de dreptul aplicării cotei reduse a TVA, pentru mărfurile/ serviciile realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei?   Amintim, în urma modificărilor operate la Codul fiscal prin Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare începând cu 1 mai 2020, s-a stabilit o cotă a TVA redusă în mărime de 15% în următoarele cazuri:

Prin Dispoziția nr.2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM din 25 februarie 2022, a fost extinsă Lista produselor social importante cu 10 poziții1, față de care se aplică reguli speciale de stabilire a prețului de comercializare potrivit Hotărârii Guvernului nr.774/2016.   Astfel, asupra acestor produse se aplică regulile speciale de comercializare, care le reiterăm în continuare.

Comerțul electronic este la început de drum în Republica Moldova, reprezentând 4% din totalul comerțului intern, în timp ce media mondială este de 19%. Volumul anual pe cap de locuitor este de 155 euro,

Începând cu 1 ianuarie 2021, a fost interzisă utilizarea/comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile. Totodată, de la 1 ianuarie curent a fost interzisă utilizarea și comercializarea pungilor din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj.   Astfel, prevederile alin.3 și 4 ale art. 201 din Legea 231/2010 cu privire la comerțul interior  au intrat în vigoare.  

Capacitatea de producere a întreprinderilor agricole de procesare din Republica Moldova este utilizată la circa 50% din capacitatea totală, ceea ce majorează costurile în detrimentul competitivității produselor locale și consumului produselor locale pe piața internă, se menționează în analiza impactului de reglementare a proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, inclusă pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător din 15 iunie curent.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei va fi permis până la 31 decembrie 2022 doar pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2019, vor deține patente pentru activitățile respective. Parlamentul a votat, astăzi, în lectură finală extinderea acestui termen, care, potrivit art.4 alin. 12 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, era preconizat până la 31 decembrie 2019.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă