În perioada 28-30 aprilie, se desfășoară evenimentul Moldova Trade Forum 2021, ce are ca scop oferirea unei platforme pentru un dialog amplu cu participarea tuturor autorităților relevante (sectorul guvernamental și cel privat, organizațiile donatoare internaționale și mediul academic) cu privire la tendințele globale în comerț. La ediția din acest an sunt înregistrați participanți din circa 40 de țări.   Astfel, pe parcursul celor trei zile ale forumului vor fi discutate subiecte ce vizează impactul COVID-19 asupra IMM-urilor și măsurilor de redresare, tendințe globale pentru transformarea întreprinderilor pentru un export eficient, rolul diplomației economice în promovarea exporturilor, precum și sprijinul de recuperare pentru IMM-urile care promovează o economie inclusivă, inovatoare și ecologică.

 În anul 2020 persoana fizică X (bunica) a donat un apartament unui nepot al său, iar valoarea indicată în contractul de donație constituie 450 000 lei. Imobilul respectiv a fost privatizat în anul 1995 cu suma de 5000 lei conform documentului ce atestă privatizarea. Apar în cazul dat anumite obligații fiscale privind impozitul pe venit la persoana X? Potrivit lit. b) alin. (1) art. 39 din CF, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător (în cazul dat, apartamentul) reprezintă activ de capital. Astfel, pentru a determina ce regim fiscal privind impozitul pe venit în cazul dat este corect de aplicat, urmează, din start, de stabilit dacă apartamentul dat, pentru persoana care a efectuat donația, reprezintă locuință de bază sau nu.

Anul 2024 s-a caracterizat printr-o diminuare a ofertei de forță de muncă și o creștere ușoară a cererii, comparativ cu anul precedent, potrivit raportului publicat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Astfel, pe parcursul anului 2024 au fost înregistrați circa 18,8 mii șomeri sau cu 29% mai puțin ca în

Serviciul Fiscal de Stat va desfășura la data de 14 februarie 2023 acțiuni de monitorizare a contribuabililor care activează în domeniul comerțului cu flori și HoReCa. Acțiunile au drept obiectiv verificarea modului de respectare a legislației în vigoare de către contribuabilii menționați supra, în scopul prevenirii nedocumentării tranzacțiilor prin echipamentele de casă și de control.

Serviciul Fiscal de Stat continuă eforturile de combatere a activităților economice ilicite, un fenomen care afectează conformarea fiscală și dezvoltarea unui mediu economic sănătos.

Serviciul Fiscal de Stat a recepționat 101807 declarații cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2023, depuse de către persoanele care desfășoară activitate economică și 196940 declarații cu privire la impozitul pe venit depuse de contribuabili – persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

Angajații Serviciului Fiscal de Stat efectuează vizite în cadrul piețelor din țară, în contextul în care începând cu 1 iulie 2023, activitatea de comerț nu va mai fi admisă în baza patentei de întreprinzător, urmare a intrării în vigoare a modificărilor corespunzătoare efectuate în Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

Unitățile comerciale care desfășoară activitatea de comerț prin intermediul mijloacelor electronice și prin alte forme ce presupun activitatea fără suprafață comercială, vor fi obligate să instituie locuri de preschimbare a mărfurilor.

În baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt înregistrate 10785 locuri de muncă vacante, în creștere față în perioada similară din anul precedent, când la situația din 14 martie 2022 au fost înregistrate 9210 locuri libere, confirmă datele publicate de ANOFM.

Suma impozitului pe venit declarat spre plată în buget de contribuabilii persoane juridice pentru anul 2020 constituie 3,76 mld. lei, fiind în scădere față de anul 2019, când aceasta a constituit 4,18 mld. lei. Cea mai mare pondere a impozitului pe venit declarat provine din domeniul comerțului – 36%, iar cea mai mică – din agricultură și silvicultură (4%). Serviciul Fiscal de Stat a recepționat de la agenții economici 102 140 declarații privind impozitul pe venit pentru anul 2020, cu 2940 mai multe comparativ cu anul 2019, când au fost înregistrate 99 200 declarații, potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței de presă susținute, pe 28 mai, de directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța.

Suma creditelor noi acordate în luna noiembrie 2022 a constituit 4,354 mld. lei, în creștere cu 13% față de luna noiembrie 2021, comunică Banca Națională a Moldovei. Structura acestora în luna de raportare a evoluat astfel: • 64,3% reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 2,8 mld. lei (+36,8 la sută față de luna octombrie 2022 și +6,6 la sută față de noiembrie 2021)

Implementarea Sistemului informațional „Controlul comerțului cu mărfuri strategice” (SI CCMS) în RM reprezintă un pas esențial în alinierea țării noastre la standardele internaționale în domeniul controlului comerțului cu mărfuri strategice.

Reprezentanți ai mediului de afaceri au experimentat în premieră efectuarea plăților instant prin intermediul sistemului de plăți MIA, un modul nou care facilitează plățile de la consumator către afaceri, ce va fi lansat în curând.

Noul concept de dezvoltare a Serviciului guvernamental de plăți electronice MPay a fost prezentat pe în cadrul unei ședințe publice cu participarea reprezentanților Ministerului Economiei și Infrastructurii, Băncii Naționale a Moldovei, Consiliului Economic de pe lângă Prim Ministru, ai Agenției de Guvernare Electronică și comunității de afaceri.   Conceptul de dezvoltare a Serviciului MPay derivă din Foaia de parcurs a Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic, care este implementată cu suportul USAID și a Guvernului Suediei, pe platforma proiectului Tekwill.  

Obligațiile fiscale calculate la BPN de către contribuabilii monitorizați în cadrul Programului de conformare voluntară în trimestrul IV anul 2023 au sporit cu 26% sau cu 47 342,42 mii lei mai mult comparativ cu perioada similară din anul precedent, conform informației publicate de Serviciul Fiscal de Stat.

Planul reprezintă principalul document care stabilește prioritățile de politici publice ale Guvernului pentru o perioadă de trei ani și conține direcțiile prioritare și măsurile pentru implementarea obiectivelor strategice ale țării.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat pe data de 25 noiembrie Nota cu privire la prognoza revizuită a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023. Conform documentului, majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția Produsului intern brut. Astfel, restricțiile impuse pentru diminuarea răspândirii pandemiei au provocat scăderea consumului final, în special a celui privat, creșterea economică fiind afectată cu circa -15%. Aceasta a fost influențată de descreșterea comerțului intern de bunuri cu ridicata și cu amănuntul (cu 2,1%), a industriei prelucrătoare (cu 1,7%), transport și depozitare (cu 1,3), construcții (cu 0,9 %) etc. Companiile au diminuat și activitatea investițională, cauza fiind insuficiența mijloacelor financiare.

Producătorii casnici nu sunt pasibili înregistrării de stat în calitate de întreprinzător și depunerii notificării privind inițierea activității de comerț. Taxa pentru unitatea comercială din piață sau amplasament pentru producătorul casnic nu poate depăși 0,5% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real stabilit de Guvern. Autoritatea administrației publice locale decide mărimea taxei sau scutirea de la achitarea acesteia.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Amintim, Executivul a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea acestuia în ședința din 13 octombrie curent, la momentul actual proiectul fiind înregistrat în Parlament.

Ca rezultat al implementării acțiunilor din plan, autoritățile preconizează să sporească rata medie de creștere anuală a PIB-ului la 5% pentru perioada 2023-2025, iar rata de sărăcie absolută să fie redusă de la 25,6% la 23,5%.

Procura de vânzare a unui apartament este un contract de mandat prin care proprietarul imobilului (mandantul) o împuterniceşte pe o altă persoană (mandatar) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice sau în alt mod de a afecta direct poziţia juridică a mandantului în raport cu un terţ, iar mandatarul, prin acceptarea mandatului, se obligă să acţioneze în numele şi pe contul mandantului (art.1472 alin.(1) din Codul Civil.