Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 6 februarie 2019, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual. 2. Se mențin ratele de dobândă: — la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual; — la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prin vot unanim, în ședința de astăzi, 7 mai 2019, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5 la sută anual. În același timp, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual și la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. Totodată, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 14,0% din baza de calcul.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2019 constituie 6975 de lei. Acesta reprezintă un indicator tehnic care se ia în calcul la stabilirea indemnizațiilor de asigurări sociale, a contribuțiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii pentru asigurarea socială a angajaților, precum și a asigurărilor sociale de stat obligatorii din ajutorul material acordat din mijloacele sindicatelor și patronatelor.

În incinta Ministerului Finanțelor, marți, 04 februarie 2020, a avut loc cea de-a 5-a Reuniune a Subcomitetului pentru cooperare economică şi în alte sectoare, Cluster I “Dialog economic, managementul finanţelor publice, statistică, servicii financiare, clauze de control şi anti-fraudă”. Discuțiile au vizat situația macroeconomică, politica bugetar-fiscală, reforma managementului finanțelor publice, progresul reformelor în sectorul financiar, asistența financiară externă, etc.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2019 vor constitui 42125,5 mil. lei, în creștere cu 14,1% față de indicatorul aprobat pentru anul 2018, cheltuielile fiind prognozate la nivel de 47664,2 mil. lei, cu o creștere de 13,5% față de anul curent. Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, la baza elaborării proiectului au stat indicatorii prognozei macroeconomice, elaborați de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Totodată, ministrul a menționat că indicatorii bugetului pentru anul 2019 au fost coordonați cu Fondul Monetar Internațional în cadrul viziei reprezentanților FMI la Chișinău în luna septembrie 2018.

Prețurile de consum au crescut în luna octombrie curent cu 0,9% față de indicele prețurilor de consum (IPC) înregistrat în luna septembrie 2019, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,9% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 1,8%, la mărfurile nealimentare cu 0,3% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,1%. Potrivit datelor, în luna octombrie faţă de septembrie 2019 au fost înregistrate creşteri de preţuri la cartofi – cu 17,3%, legume proaspete – cu 10,1%, crupe – cu 2,0%, ouă de găină – cu 1,5%, lapte și produse lactate – cu 1,4%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,8% și făină de grâu – cu 0,7%.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.

Ministerul Finanţelor comunică că, în temeiul prevederilor Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 (cu modificările și completările ulterioare) și Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale (cu modificările și completările ulterioare), a elaborat Particularitățile privind elaborarea de către autoritățile administrației publice locale a proiectelor de buget pentru anul 2019 și a estimărilor pentru anii 2020-2021, care a fost remisă APL prin circulara nr.06/2-07 din 08 septembrie 2018.

Elementele indispensabile pentru realizarea practicilor durabile de gestionare a datoriei de stat, elaborate de către Banca Mondială și stabilite în metodologia DeMPA, instrument de evaluare a performanței managementului datoriei, au fost puse la baza Proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este propus pentru consultări publice. Principalul obiectiv al managementului datoriei de stat este de a asigura necesitățile de finanțare ale deficitului bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung în condițiile limitării riscurilor implicate.

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

În anul 2017, ponderea impozitelor nete pe produs în PIB a crescut până la 15,9% datorită înviorării cererii interne, precum și îmbunătățirii administrației fiscale, se constată proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030” în contextul analizei structurii PIB după resurse. Suplimentar, în nota informativă la proiect se spune că structura și destinația cheltuielilor publice urmează a fi adaptată, pe termen mediu, la obiectivele strategice de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.

În ultima ședință plenară în mandat deplin al Parlamentului deputații au votat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Președintele comisiei economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, a precizat că proiectul a fost elaborat în baza prognozei dezvoltării economiei în anii 2019-2021 și a obiectivelor bugetar-fiscale pe anul 2019, ca rezultat al reformei fiscale, care a fost implementată începând cu 1 octombrie 2019.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a îmbunătățit prognoza de creștere a economiei moldovenești pentru anul curent, la 3,8 la sută, de la 3,0% cât anticipa la evaluarea precedentă a programului cu Republica Moldova.

Repartizarea și eliberarea autorizațiilor pentru efectuarea transporturilor rutiere în curând ar putea fi efectuată prin intermediul Sistemului informațional „e-Autorizație transport”, care, de fapt, va reprezenta un subsistem al Sistemului de management integrat (SMI) – soluție pentru informatizarea proceselor de business aferente activității Agenției Naționale Transport Auto (ANTA) ce va facilita realizarea funcției de monitorizare, reglementare și dezvoltare a transportului rutier pe teritoriul Republicii Moldova. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune pentru consultare publică proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la crearea și funcționarea sistemului informațional „e-Autorizație transport”.

În cazul în care SRL a înregistrat venit, dar l-a utilizat pentru acoperirea pierderilor anilor precedenți şi nu are de achitat impozitul pe venit, este obligată să facă prognoza pentru anul viitor în anexa 8D? În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din CF, agenţii economici sunt obligaţi să achite, nu mai târziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei comunică, că în cadrul ședinței din 27 decembrie 2017 a adoptat, prin vot unanim, următoarea hotărâre: 1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).