В современных условиях, для того, чтобы предприятие могло успешно развиваться, необходимо хеджировать риски и диверсифицировать различные направления его деятельности.    Одним из действенных направлений диверсификации деятельности предприятия может стать инвестирование. Инвестиции представляют собой вложения капитала с целью получения прибыли.

În contextul modificărilor care au fost operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) prin intermediul Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative (Legea nr. 60/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, contribuţia de asigurări sociale este în totalitate datorată de angajator. Prin urmare, contribuţia de asigurări sociale calculată la suma fondului de retribuire a muncii și a altor recompense este achitată în cuantum total de angajator, de la angajat fiind exclusă obligativitatea de achitare a contribuţiei individuale.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul legii pentru modificarea Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, care presupune revizuirea condițiilor aplicate Programului de rambursare a TVA. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat și este propus pentru consultări publice. Astfel, prin modificarea art. 9 din Legea nr. 60/2020 se propune excluderea sumei calculate a impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală datorate de angajator și salariat

Activitatea de bază a întreprinderii este producerea și comercializarea mărfii. În scopul desfășurării activității, potrivit prevederilor legislației în vigoare, aceasta urmează să transmită probe/mostre de marfă, instituțiilor corespunzătoare calificate pentru atestare a calității mărfii și eliberarea certificatelor de conformitate. Pot servi procesele-verbale de prelevare a mostrelor eliberate de instituțiile autorizate drept document confirmativ pentru deducerea cheltuielilor în scopuri fiscale?

Pe parcursul anului, entitatea-subiect impozabil cu TVA poate înregistra în unele perioade fiscale doar livrări impozabile cu TVA, în altele - doar livrări scutite de TVA fără drept de deducere, iar în unele perioade - atât livrări impozabile, cât și scutite de TVA fără drept de deducere. Modalitatea de deducerea a sumelor TVA aferente procurărilor utilizate pentru efectuarea livrărilor în cauză va fi următoarea:

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, susținut de Guvern în cadrul ședinței acum o oră, propune oferirea contribuabililor plătitori de TVA a dreptului de a solicita rambursarea TVA, ceea ce va spori semnificativ lichiditatea întreprinderilor. Impactul bugetar al acestei inițiative se estimează la 1 mld. lei. Conform Programului de rambursare a TVA (Program), care este parte componentă a proiectului, subiecţi ai Programului devin întreprinderile care au statut de contribuabili ai TVA și care înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară.

În perioada 2 noiembrie 2020 – 27 ianuarie 2021, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), în cadrul celui de al III-lea apel, recepţionează  cererile de solicitare a subvențiilor în avans pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, destinate perfecționării şi dezvoltării infrastructurii publice rurale.   După cum anunță AIPA, anual vor fi subvenționate trei măsuri noi pe segmentul dezvoltării rurale din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (Fond). Pentru fiecare dintre măsurile menționate alocația financiară anuală din Fond va constitui 5%, ceea ce reprezintă circa 50 mil. lei.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la data de 7 septembrie curent erau înregistrate 8238 locuri de muncă vacante, în ușoară scădere comparativ cu cele declarate la începutul lunii august (8731). Din numărul total, angajatorii din mun. Chișinău sunt în căutarea a 2489 angajați, iar din mun. Bălți – 1082. Cele mai puține locuri vacante sunt în Dondușeni – 30.   Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2213 locuri de muncă, ceea ce constituie 27% din numărul total din cele declarate libere.

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 34 din 22 februarie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) şi art. 133 alin. (8) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 8 februarie 2007, ediţie specială), precum şi a modificărilor operate prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 353-357, art. 288),

Astăzi, 13 aprilie, Curtea Constituțională a examinat în fond sesizarea cu nr.49a/2020 prin care a fost solicitat controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă şi modificarea unor acte normative. Amintim că, pe data de 9 aprilie, CC a suspendat acțiunea Legii nr. 56.

Ajutorul de șomaj va fi majorat până la 2775 lei, ceea ce este echivalent cu mărimea salariului minim garantat în RM. Totodată, în perioada stării de urgență, toți cetățenii Republicii Moldova care revin în țară, vor putea beneficia de ajutorul de șomaj în mărime de 2775 lei, fiind extinse categorile beneficiarilor de această prestație. Detalii suplimentare aferente măsurilor de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență, aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului, au fost aduse de ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui briefing.

În incinta Ministerului Finanțelor, ieri, 24 februarie 2020, au avut o nouă ședință a Grupului de lucru responsabil de examinarea propunerilor în domeniul politicii fiscale, cu participarea reprezentanților din domeniul HoReCa (hotele, restaurante și cafenele). Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor,Dorel Noroc a menționat că aceste discuții sunt foarte importante în procesul de elaborare a politicilor fiscale pentru a înțelege mai bine necesitățile fiecărui sector și probleme care urmează a fi soluționate prin politicile adoptate de autoritățile publice centrale: „Ministerul Finanțelor depune eforturi consolidate pentru a identifica măsuri de susținere a sectorului HoReCa. Scopul acestor discuții este identificarea soluțiilor optime”.

Membri ai consiliului de administraţie sau ai comisiei de cenzori a întreprinderii de stat nu pot fi conducătorii autorităţii publice centrale; personalul încadrat în cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; persoanele cu o vechime totală de muncă mai mică de 3 ani; administratorul şi contabilul-şef ai întreprinderii; persoanele condamnate pentru infracţiuni în privinţa patrimoniului, de corupţie în sectorul privat, care cad sub incompatibilităţile şi restricţiile prevăzute la art.16–21 din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, precum şi cărora nu le-au fost stinse antecedentele penale. Totodată, membru al consiliului de administrație al întreprinderii nu poate fi concomitent și membru al comisiei de cenzori și viceversa.

În Monitorul Oficial de astăzi, 9 octombrie 2020, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul  nr. 113 din 15.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.    În temeiul articolului 11, alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația economică și Normele metodologice privind aplicarea Clasificației economice, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor privind Clasificația bugetară nr. 208/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 370-376 art. 2727 din 31.12.2015),  

În cadrul unei ședințe online au fost definitivate ultimele detalii privind noul program financiar de țară. După două săptămâni de dialog constructiv și de negocieri, Guvernul Republicii Moldova și echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, au ajuns la un acord comun privind acțiunile prevăzute în program.   Valoarea noului program de cooperare între Republica Moldova și FMI se ridică la $558 mil. și va fi implementat pe o perioadă de trei ani (2020-2023). Asistența financiară va fi utilizată pentru relansarea economiei Republicii Moldova și depășirea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și pentru implementarea unor reforme instituționale.

Agentul economic care achiziționează de la persoanele fizice rezidente, care colectează produse agricole din horticultură și fitotehnie și obiecte a regnului vegetal de la persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în scopul vânzării ulterioare, ar putea reține la sursa de plată un impozit de 5% din plățile efectuate. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune completarea Codului fiscal cu capitolul 103 ce va reglementa regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal.

Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 (Regulament), reglementează categoriile de deșeuri de baterii și acumulatori, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a societății și la punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.   Acesta stabilește condițiile de protecție a sănătății tuturor celor implicați în ciclul de viață al bateriilor și acumulatorilor (BA), precum sunt producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții economici direct implicați

Ultima ediția din acest an a revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 8 (63)), ce în curând va ieși de sub tipar, vine tradițional cu articole utile și actuale pentru activitatea contabililor, auditorilor, specialiștilor în fiscalitate, finanțe, economie, asigurări etc.   În primul rând, oferim abonaților noștri un articol complex cu aspecte practice ce urmează a fi utilizate la întocmirea raportului financiar consolidat cu privire la profit și pierderi, elaborat de Valentina Paladi și publicat în rubrica Contabilitate practică.

Întreprinderea ține evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale pe fiecare obiect în parte. Pe parcursul anului 2020 aceasta a decis să vândă un tocător care a fost exploatat parțial în anul 2019. Cum urmează a fi reflectat rezultatul înstrăinării acestui mijloc în Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12)?

Conform bazei de date a Agenţiei  Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la data de 13 iulie 2020 erau în evidenţă 8491 locuri de muncă vacante, practic la nivelul înregistrat acum o lună, când erau 8442 posturi libere.  Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt înregistrate în mun. Chișinău – 2427 și în mun. Bălți – 1090. Totodată, cele mai puține locuri vacante sunt în Dondușeni – 35.   Potrivit datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2032  locuri de muncă, constituind circa 24% din numărul total.