O mămică din cadrul întreprinderii a plecat în concediu de îngrijire al copilului până la vârsta de 3 ani în luna decembrie 2019. În luna mai 2020 persoana a decis să revină la serviciu şi a activat până la data de 31 iulie 2020, după care din anumite circumstanţe ce ţin de îngrijirea copilului a decis să plece în continuare în concediu de îngrijire al aceluiaşi copil. Urmează ca angajatorul să prezinte formularul IRM 19 în cazul în care, angajatul după revenirea la serviciu pentru o anumită perioadă, iarăşi pleacă în concediu de îngrijire a aceluiaşi  copil?

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu data de 1 martie 2022, lista produselor social importante a fost suplinită prin Dispoziția Comisiei Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 02/2022. Lista sus-menționată a fost suplinită cu următoare produse:

Cadrul legal ce reglementează activitatea agenţilor economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar este completat de următoarele acte legislative și normative: a) Hotărârea Guvernului nr. 815 din 2 august 2005 cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior al Transnistriei, precum şi furnizarea de către aceştia a reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice; b) Hotărârea Guvernului nr. 1001 din 19 septembrie 2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova; c) Codul fiscal.

Conform art. 117 alin. (3) din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea), dacă sunt respectate condițiile specificate în alineatul dat.

În anul 2019 Serviciul Vamal va desfășura controale prin audit post-vămuire la 110 agenți economici. Autoritatea a publicat Programul de activitate a subdiviziunilor de control ulterior din cadrul Serviciului Vamal pentru anul 2019, iar publicația noastră oferă graficul controalelor planificate pentru anul viitor. Menționăm că controalele vor fi desfășurate în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale, care a fost aprobat de Guvern la 17 octombrie curent.

Prevederile Legii nr. 22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, care se aplică la moment beneficiarilor de lucrări în agricultură, ar putea fi extinse și pentru persoanele care prestează servicii de curierat.   Continuăm prezentarea  proiectului de lege ce vizează activitatea comerțului electronic. Amintim, documentul a fost elaborat de Ministerul Economiei cu suportul cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.

Proiectul legii privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier), care a fost elaborat în scopul simplificării procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor țărănești și din Registrul fiscal de stat a GȚ inactive, a fost votat în cadrul ședinței Parlamentului din 10 martie anul curent în prima și a doua lectură.   Prevederile proiectului vor fi puse în aplicare din 1 mai 2022 și presupun susținerea GȚ inactive prin anularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă (CAS), a majorărilor de întârziere (penalităților) și a amenzilor calculate și neachitate până la data radierii, având în vedere că acestea, de facto, nu au desfășurat activitatea de întreprinzător.

În conformitate cu prevederile art.104 lit.c1) liniuța a doua din Codul fiscal (în vigoare din 01 ianuarie 2021), se scutesc de TVA cu drept de deducere importul şi/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistență investițională, finanțate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget.

Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Parlamentul a ratificat în cadrul ședinței din 17 februarie 2022 Acordul multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) care va permite Moldovei să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din străinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   Acordul constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția privind asistenta administrativă reciprocă în materie fiscală,

Cheltuielile aferente creanțelor compromise, precum și veniturile constatate în cazul restabilirii  creanțelor compromise, care au fost decontate anterior pe seama cheltuielilor, se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12). Ce formule contabile aferente operațiunilor de decontare a creanțelor compromise vom aplica? Care este corespondența conturilor? Cum ajustăm cheltuielile conform prevederilor legislației fiscale?     Răspunsul la aceste întrebări, cu exemple de aplicare în diferite situații, dar și modul de reflectare în Declarația cu privire la TVA a creanțelor compromise casate  pot fi găsite în nr.2 (57) al revistei monitorul fiscal FISC.md, care acum poate fi procurat per exemplar.

Entitatea „X” a suportat un incendiu de proporții la magazinul specializat, în urma căruia au fost distruse mărfurile, utilajul și, respectiv, imobilul. Se vor permite spre deducere în scopuri fiscale cheltuielile înregistrate în contabilitate ca rezultat al constatării acestei situații excepționale?

Semnarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite RM să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din streinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   În cadrul ședinței de astăzi, 26 ianuarie,  Executivul a susținut proiectul de lege cu privire la ratificarea Acordului semnat la Berlin la 29 octombrie 2014, care constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția

Ținând cont de faptul că prevederile Hotărârii Guvernului nr.177/1997 privind perfecționarea mecanismului de reglementare a comerțului exterior, precum şi a altor domenii reglementate de Hotărârea respectivă au fost supuse unor transformări radicale, care se aliniază tendințelor actuale în materie de desfășurare a comerțului extern și acordurilor comerciale/politice semnate de Republica Moldova, iar instituțiile administrației publice centrale vizate în hotărâre în mare parte au fost lichidate sau au fost supuse reorganizării, Ministerul Finanțelor propune abrogarea acestui act normativ. Proiectul  hotărârii Executivului în acest sens este propus de autoritate pentru consultări publice.

Conform prevederilor art. 18 lit. h) din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevențe) este stabilit ca sursă de venit impozabilă. În scopuri fiscale noțiunea de royalty este stabilită în art.12 pct.1) din Codul fiscal.  Impozitarea veniturilor sub formă de royalty (redevențe) achitate persoanelor fizice se efectuează prin reținerea finală a impozitului în mărimea stabilită, conform prevederilor art. 901 alin. (31) din Codul

Dacă în ultima perioadă de timp v-a apărut întrebarea ce ține de impactul fiscal asupra operațiunii economice de achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice (atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova), vă propunem să consultați articolul „Dividende: regimul fiscal” ce va apărea în ediția revistei „monitorul fiscal FISC.md” din luna curentă.   Autorul nostru fidel Victoria Belous analizează subiectul sub diferite aspecte, expunându-se asupra unor situații:   Dividende achitate persoanelor juridice și fizice rezidente ale RM; Profitul repartizat fondatorului întreprinzătorului individual se impozitează sau nu similar dividendelor?

În conformitate cu art.123 alin.(1) din Codul fiscal, subiecţii impunerii specificaţi la art.120 lit.a), care expediază (transportă) mărfuri supuse accizelor din antrepozitul fiscal, calculează accizele pornind de la volumul mărfurilor în expresie naturală sau de la valoarea acestora (în funcţie de cotă – în sumă absolută sau ad valorem în procente).

Conform art.93 pct.18) CF, investiții (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparația capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producție (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Prohibiția de import în Republica Moldova a plasticului reciclat  utilizat ca adaos în mixtură asfaltică pentru reducerea cantității de bitum poate fi exclusă. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative este înregistrat în Parlament.   Potrivit autorilor,  această tehnologie este aplicată în peste 50 de țări și a demonstrat că drumurile reparate cu utilizarea materialului din plastic reciclat sunt mai calitative și mai durabile, fiind vorba despre un asfalt de calitate superioară, mai ieftin, deoarece sunt utilizate deșeuri din plastic, iar însuși învelișul este de 10 ori mai durabil decât asfaltul obișnuit.  

Care sunt obligațiile fiscale ale persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinător în cazul în care obține venit sub formă de dobânzi din sursele de venit din Republica Moldova?    Conform art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobândă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. Menționăm că dobânzile de la valorile mobiliare de stat constituie sursă de venit neimpozabil (art. 20 lit. u1) din CF).