Poate întreprinderea care a fost supusă controlului fiscal să nu efectueze auditul obligatoriu prevăzut de lege pentru perioada care a fost deja verificată de Serviciul Fiscal de Stat? Această întrebare este pusă de unii contabili în contextul punerii în aplicare a prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287, care obligă anumite entități să efectueze auditul obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2019. Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” anterior a publicat articolul ce ține de stabilirea categoriei agentului economic ce urmează a fi supus auditului obligatoriu, iar astăzi vom răspunde la întrebarea formulată supra, punând la bază prevederile legislației în vigoare.

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă, scutite de TVA cu drept de deducere, a fost suplinită cu încă 8 entități.

Entitatea prestează servicii de transport de persoane în regim de taxi și servicii ocazionale de transport de persoane în baza contractului

SRL AAA are restanță față de buget în sumă de 120 mii lei. În procesul de executare silită aceasta a prezentat organului fiscal lista debitorilor, printre care era şi SRL CCC. Urmărind datoria debitorială a SRL AAA, organul fiscal a extras prin ordin incaso din contul SRL CCC suma de 30 mii lei. La data extragerii mijloacelor bănești din contul bancar al SRL CCC, acesta avea o restanță față de buget în sumă de 25 mii lei. Cum se va stinge restanța din suma încasată de organul fiscal în procesul de urmărire silită a datoriei debitoriale?

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Pentru perioada fiscală 2021 Serviciul Fiscal de Stat a recepționat 106 604 declarații cu privire la impozitul pe venit depuse de către persoanele care desfășoară activitate economică, cu 4464 declarații mai mult față de anul 2020, și 174301 declarații cu privire la impozitul pe venit depuse de contribuabili – persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, cu 1791 mai puține declarații comparativ cu anul 2020.   În perioada fiscală 2021, persoanele juridice au înregistrat total venituri în sumă de 494,9 mld. lei și total cheltuieli în sumă de 447,7 mld. lei. Comparativ cu anul 2020, veniturile sunt în creștere cu 86,2 mld. lei, iar cheltuielile au înregistrat o creștere cu 64,7 mld. lei. Impozitul pe venit declarat de către agenții economici pentru anul 2021 a constituit 5,5 mld. lei, fiind în creștere cu 1,6 mld. lei față de perioada anului 2020.

Prin politica fiscală 2025 au fost aprobate mai multe modificări ce vizează taxele locale, inclusiv abrogarea taxei pentru posesorii de câini sau modificarea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale. În acest context, în ediția din decembrie a revistei monitorul fiscal FISC.md” – nr. 7(91)

Conform art. 83 alin.(1) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii. Potrivit alin.(1) art.33 din Codul fiscal fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24000 lei pe an.

Agentul economic subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (SIMM) aplică regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din Codul fiscal (la cota de 4%), însă, pe parcursul anului (în luna septembrie) devine plătitor de TVA.

Persoana fizică cetățean al României activează în Republica Moldova în cadrul reprezentanței companiei române. Aflându-se pe teritoriul RM peste 200 de zile în anul 2019, persoana se califică drept rezident fiscal în RM. Venitul salarial persoanei îi este achitat din România. La momentul achitării sunt reținute obligațiile aferente contribuțiilor sociale (în România). Având calitatea de rezident fiscal în RM, la momentul completării declarației CET18 pentru anul 2019 persoana are dreptul la deducerea sumei contribuțiilor achitate în România? În declarație urmează a fi indicat venitul net transferat la card sau venitul brut?

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.

Serviciul Fiscal de Stat informează că începând cu data de 22 noiembrie curent au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind taxa pe valoare adăugată, aprobate prin Legea nr. 325 din 9 noiembrie 2023 pentru modificarea

Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024 a fost aprobat de Parlament în prima lectură în ședința plenară de astăzi, 30 iunie. Măsurile de politică fiscală propuse au drept scop soluționarea constrângerilor economice identificate de contribuabili, identificarea instrumentelor suport pentru populație, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației nationale la practicile UE.

Doi contribuabili au încheiat un contract de prestări servicii pentru o perioadă determinată. Apare obligațiunea emiterii actului de predare-primire a serviciilor executate, dacă există contractul de prestări servicii și factura fiscală acceptată și semnată de ambele părți?

În Republica Moldova, taxa pentru salubrizare este prevăzută de Codul fiscal și se aplică doar în condițiile stabilirii acesteia de către autoritățile administrației publice locale.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 405 din 31 octombrie 2022, prin care a fost aprobată Lista agenților economici incluși în Planul de control fiscal pentru luna noiembrie 2022.

Utilizatorii mașinilor de casă și de control/imprimantelor fiscale sunt obligați sau nu să se adreseze la Centrul de asistență tehnică pentru imprimarea Raportului periodic

Necesitatea includerii noilor prevederi în respectivele formulare este condiționată de modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pe anul 2023).

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

Anual, în temeiul prevederilor pct. 8 subpct. 13) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanțelor, Ministerul Finanțelor stabilește modul de încasare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi primelor de asigurare obligatorie, precum şi altor plăți stabilite prin legile/deciziile bugetare anuale. În anul 2022, achitarea plăților la bugetul public naţional este reglementată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 153/2021.   Comparativ cu reglementările stabilite în anul precedent, acesta din urmă se caracterizează prin continuarea practicii inițiate în anul 2021 privind optimizarea codurilor IBAN aferente încasărilor la BPN, dar și printr-un șir de noutăți legate de încasare a unor categorii de plăți, modul de achitare în valută străină (EUR/USD) și de procedura de examinare a demersurilor înaintate de plătitori cu privire la corectarea sau restituirea unor categorii de plăți.