Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Conform art. 1251 din Codul civil (CC), prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă și posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.  Bun imobil, conform art. 459 CC, se consideră terenul înregistrat în registrul bunurilor imobile sub număr cadastral distinct. Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren, pentru a fi reîntrebuințate, atâta timp cât sunt păstrate în aceeași formă, precum și părţile integrante ale unui bun imobil care sunt detașate provizoriu de acesta dacă sunt destinate reamplasării.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

În primele 7 luni ale anului curent veniturile bugetelor locale au fost executate în sumă de 10 221,5 mil.lei, din suma totală precizată de 18 618,7 mil.lei potrivit Raportului privind executarea bugetelor locale la situația din 31 iuie 2020,  publicat de Ministerul Finanțelor.      Cele mai multe venituri provin din taxe și impozite – 2.345,5 mil,lei, cu 1 704,1  mil. lei  mai puțin decât a fost înregistrat în perioada similară din anul precedent.

Care sunt obligațiile fiscale ale persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinător în cazul în care obține venit sub formă de dobânzi din sursele de venit din Republica Moldova?    Conform art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobândă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. Menționăm că dobânzile de la valorile mobiliare de stat constituie sursă de venit neimpozabil (art. 20 lit. u1) din CF).  

Politica fiscală și vamală pentru anul 2021, adoptată prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020, prevede unele modificări la capitolul ce ține de scutirile acordate persoanelor fizice pentru anul 2021.   Astfel, a fost majorată scutirea personală și scutirea suplimentară majoră cu 5% – de la  24000 lei până la 25200 lei și, respectiv, de la 18000 lei până la 18900 lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute – cu 50%: de la 3000 lei până la 4500 lei. De asemenea, a fost anulată scutirea pentru soți în cuantum de 11280 lei.

În Monitorul Oficial de astăzi, 18 septembrie, au fost publicate decretele de promulgare ale legilor privind modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și a Legii fondurilor obligatorii de asistență medicală. Astfel, noii indicatori bugetari intră în vigoare.   Veniturile bugetului de stat se vor diminua cu 649,5 mil. lei sau cu 1,7% față de indicatorul aprobat și vor constitui 37,2 mld. lei, cheltuielile se vor reduce cu 1 856,7 mil. lei sau cu 3,4% și vor constitui 53,2 mld. lei. Modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, ținând cont de prognozele actualizate ale principalilor indicatori macroeconomici

Vineri, 25 ianuarie 2019, a avut loc ședința lărgită a Colegiului Serviciului Fiscal de Stat, prezidată de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, în cadrul căreia au fost prezentate principalele realizări ale SFS și trasate prioritățile autorității fiscale naționale pentru anul 2019. La ședință au participat șefii subdiviziunilor structurale ale SFS. Un amplu raport cu privire la realizările SFS și o trecere în revistă a evenimentelor anului 2018 a fost prezentat de directorul SFS, Serghei Pușcuța.

PERIOADA FISCALĂ ÎN CARE SE APLICĂ Noul Regulament privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărârea Guvernul nr.704 din 27 decembrie 2019 (în continuare – Regulament) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 și urmează a fi aplicat în mod obligatoriu începând cu perioada fiscală 2020. Este important de menționat că, pentru perioada fiscală 2019, agenții economici au dreptul să aleagă metoda de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale, fie pe categorii de proprietate conform art.26 și 27 din Codul fiscal (CF, în vigoare până la 31.12.2018), fie pe fiecare obiect separat conform art.261 din CF (în vigoare până la 31.12.2019).

Ministerul Finanțelor informează că prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 5043 locuințe. Alte 9 cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție în acest sens.   Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,54 mld.lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,27 mld. lei.

În Monitorul Oficial de ieri, 21 august, a fost publicată Hotărârea nr. 598 din 12.08.2020 cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret.   Agenția este o autoritate administrativă în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, constituită în scopul formării și perfecționării continue a cadrelor, programelor, activităților și a serviciilor din domeniul tineretului, precum și în scopul implementării, acreditării, monitorizării și al evaluării acestora.

Documentarea, repartizarea și deducerea cheltuielilor privind alimentarea automobilelor cu motor electric și/sau hibrid, nefiind expres stipulate în legislația națională ce reglementează evidența contabilă, continuă să provoace întrebări agenților economici. Astăzi venim cu unele precizări ce țin de aspectele indicate supra.   Aici reiterăm normele legale ce reglementează ținerea evidenței contabile. Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 stabileşte cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în RM.  

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

Potrivit Ordinului Ministerului transporturilor și infrastructurii drumurilor nr.172/2005 cu privire la aprobarea Normelor de consum de combustibil şi lubrifianţi în transportul auto, normele de consum de combustibil (lubrifianţi) în transportul auto sunt destinate pentru calcularea semnificaţiei normate a consumului de combustibil, pentru ţinerea evidenţei statistice şi operative, determinarea preţului de cost al transporturilor şi altor tipuri de lucrări de transport, planificarea necesităţilor întreprinderilor în vederea asigurării cu produse petroliere, efectuarea calculelor la impozitarea întreprinderilor, realizarea regimului de economie şi păstrare a energiei produselor petroliere utilizate, realizarea decontărilor cu beneficiarii de mijloace de transport, conducătorii auto etc.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Ministerul Finanțelor informează că prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 4995 locuințe. Totodată, alte 9 cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție în acest sens.   Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,51 mld. lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,25 mld. lei.   Din 4995 beneficiari, 3439 sunt familii, iar 1556 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,3 ani. De asemenea, din numărul total al beneficiarilor, 732 persoane beneficiază de compensații din bugetul de stat în cadrul programului Prima Casă 2, 1889– în cadrul programului Prima Casă 3, 444 – în cadrul programului Prima Casă 4, iar 2 – în cadrul programului Prima Casă 5.   Suma compensațiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” constituie 24,08 milioane lei. Astfel, în cadrul programului Prima Casă 2 au fost acordate compensații din bugetul de stat în valoare totală de 6,72 milioane lei, în cadrul programului Prima Casă 3 – 15,58 milioane lei, iar în cadrul programului Prima Casă 4 – 1,77 milioane lei.   Suprafața medie a locuințelor procurate prin intermediul Programului este de 60,19 m2, iar valoarea medie a locuințelor procurate este de 598,77 mii lei.   Din numărul total de locuințe procurate, 4674 sunt amplasate în zonele urbane, iar 321 - în zonele rurale. 4587 locuințe procurate sunt apartamente, iar 408 - case de locuit individuale.   Menționăm că, beneficiar al Programului guvernamental „Prima Casă” poate fi cetățeanul Republicii Moldova, cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani, care este angajat oficial la o instituție de stat sau companie privată din țară și dispune de venituri din surse oficiale. Cota participației proprii inițiale constituie 5% din prețul de procurare a locuinței.

 Serviciul Fiscal de Stat informează că, deținătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune și/sau de folosință) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova și arendașii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităților publice și ale instituțiilor finanțate de la bugetele de toate nivelurile sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare și/sau impozitul funciar (potrivit art. 277 alin. (1) lit. c) și d) din Codul fiscal).     În vederea calculării şi achitării în termen de către subiecţii impunerii a obligaţiilor fiscale aferente impozitelor cu referinţă, autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile, în temeiul prevederilor art. 277 al Codului fiscal, sunt obligate să prezinte gratuit acestora informaţia privind

Care organizații nu dețin obligația de a reține impozitul pe venit din mijloacele bănești donate (ajutoarele acordate) persoanelor fizice-cetățeni?  

Obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vânzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare (art.369 alin.(1) din Codul fiscal).

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III