Astăzi la Bălţi se desfăşoară Forumul Internațional de Afaceri cu genericul Investiții și oportunități de colaborare, organizat de Camera de Comerț și Industrie – partener al P.P. „Monitorul Fiscal FISC.MD”.

Entitatea rezidentă „M” SRL i-a achitat entităţii nerezidente „K” plata pentru serviciul acordat și a reținut impozit pe venit la sursa de plată în baza prevederilor art. 91 din CF, deşi există convenție pentru evitarea dublei impuneri între RM şi statul de rezidenţă fiscală a entităţii nerezidente „K”. Reţinerea impozitului de către „M” SRL s-a efectuat, deoarece acesteia nerezidentul nu i-a prezentat certificatul de rezidență. Cum poate fi restituit impozitul pe venit reţinut la sursă şi în ce mod? Potrivit prevederilor art. 91 alin. (1) liniuţa întâi din CF, persoanele menţionate la art. 90 din CF reţin şi achită un impozit în mărime de 12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art. 71 din CF, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din acelaşi alineat.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 541 din Codul fiscal, subiecți ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări.

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

În componența Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat vor fi oferite cel puţin 3 locuri reprezentanţilor asociaţiilor din mediul de afaceri cu relevanţă pentru domeniul fiscal. Prevederea este inclusă în Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului, aprobat prin Ordinul SFS nr.327 din 14 iunie curent și publicat vineri, 6 iulie, în MO. Alți patru — șase membri ai organului vor fi președintele Consiliului (Directorul SFS), şefii direcţiilor cu atribuţii de elaborare sau implementare a metodologiilor de control fiscal, de management a riscurilor, de examinare a contestațiilor şi ai subdiviziunii juridice din cadrul fiscului.

Serviciul Fiscal de Stat, la cei 28 de ani care îi marchează astăzi, e perceput ca un partener al fiecărui contribuabil datorită activității sale zi de zi, cu multă dăruire și profesionalism. Autoritatea fiscală a devenit instituție cu o deschidere mare faţă de mediul de afaceri, o instituție fiscală modernă și capabilă să facă față tuturor provocărilor. Una dintre ele a fost reforma administrării fiscale, implementată cu succes în anul 2017.

Rescrierea Codului fiscal este o prioritate în acest an pentru Ministerul Finanțelor, a menționat secretarul de stat al Ministerului, Veronica Vragaleva, în cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de imapct”, care s-a desfăşurat ieri, 28 martie 2018. Veronica Vragaleva a informat că nu este vorba despre elaborarea și aprobarea unui Cod fiscal nou, ci mai degrabă despre rescrierea a tot ceea ce avem. Astfel, conform reprezentantului Ministerului Finanţelor, mecanismele lucrative care sunt foarte bune și nu contravin practicilor internaționale din domeniu vor fi păstrate, reactualizate și adaptate.

În cadrul conferinței „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact” de ieri ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici,a venit cu o soluție pentru dezvoltarea și prosperarea economiei naționale – angajarea a 100 mii de specialiști IT. Calculul matematic este foarte simplu – un specialist IT are un salariu peste 1500 euro, astfel, 100 mii specialiști, chiar și cu un salariu de 1000 euro – înseamnă 100 mil. lunar, care fac 1,2 mld. euro anual, această cifră fiind egală cu suma remitențelor care vin anual în Republica Moldova. Acești bani, evident, vor veni din afară, pentru că produsele create de specialiștii IT pleacă acolo, a explicat el.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în parteneriat cu Consiliul Raional Călărași și Ministerul Economiei, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene au lansat la Călărași cel de-al X-lea Incubator de Afaceri. Acesta are o suprafață totală de aproximativ 2000 m2 şi va găzdui 20-26 companii, care ar putea crea cel puţin 60 locuri de muncă. La moment deja 15 companii au statut de rezident al incubatorului, dintre care 5 vor activa în domeniul producerii (ferestre și uși termopan, confecții din metal forjat, textile cu ornamente brodate, haine pentru copii), iar 10 companii prestează servicii (contabilitate și consultanță în afaceri, imobiliare, Call — center, design și tipar, curierat, cosmetologice, deservire socială).

Afirmația fost enunțată de Ministrul Finanțelor în cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact”, care a avut loc pe 28 martie curent. În cadrul conferinței, specialiștii PwC din Moldova și Romania, dar si reprezentanți ai instituțiilor de stat, au oferit mediului de afaceri informații importante cu privire la evoluțiile fiscale și regulatorii de impact, care vor avea o influență deosebită asupra activității companiilor din Republica Moldova.

Doar 28% susțin această măsură, conform unui sondaj realizat, în perioada 10 — 13 iulie 2017, la care au răspuns 385 de antreprenori. În opinia a 75,3% dintre antreprenori, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradițional rulaje mari și margini de profit, iar 75,6% consideră că sectorul distribuției și al vânzărilor cu amănuntul va avea cel mai mult de suferit.

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

În Monitorul Oficial din 1 iunie 2018 a fost publicată Dispoziția cu privire la aprobarea componenței nominale a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova. Astfel, potrivit Dispoziției, în cadrul Consiliului Economic vor activa 97 de membri, reprezentanți ai mediului de afaceri și asociațiilor de business, ai comunităților științifice și ai organizațiilor internaționale active în domeniul reformelor mediului de business. Amintim că anterior în componenţa Consiliului erau incluse 71 de persoane.

Regimul fiscal de impunere a venitului organizațiilor necomerciale este stabilit de art. 52 din Codul fiscal. Totodată, este de menționat că organizația necomercială, conform art.5 pct.14) din Codul fiscal, este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul vamal pentru anii 2018-2020 (în continuare – Plan), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 410 din 7 mai 2018, a fost publicat în MO din 11 mai curent şi prevede realizarea a peste 30 de acţiuni, scopul cărora este prevenirea și combaterea corupției, dezvoltarea unui sistem de promovare al integrităţii şi aplicare a standardelor internaţionale de integritate. Deşi Serviciul Vamal dispune de colaboratori cu o reputație excelentă de profesionalism, integritate şi de luare de decizii responsabile, autoritatea în continuare este văzută de către societate şi mediul de afaceri ca una dintre cele mai corupte autorităţi publice din Moldova.

Consiliului naţional pentru reforma administrației publice a examinat acțiunile întreprinse pentru restructurarea administraţiei publice centrale și obiectivele pentru perioada următoare. În cadrul şedinţei premierul Pavel Filip a menționat că implementarea Strategiei de reformare a administrației publice este o prioritate a Guvernului, iar în ultima perioadă au fost întreprinse mai multe acțiuni în acest sens. „Efectele acestei reforme trebuie să fie simțite de cei care lucrează în administrația publică centrală, de cetățeni și de mediul de afaceri”, a spus prim-ministrul. Retrospectiva acţiunilor pentru reformarea APC include reducerea numărului de ministere de la 16 la 9, depolitizarea funcției publice, reforma instituțiilor de control și a domeniului de cercetare și inovare.

Studiul pieței muncii din Republica Moldova ce urmărește crearea unei viziuni sistemice a domeniului, inclusiv pe cele mai frecvente obstacole, precum și formularea unui set concret de intervenții de politici a fost prezentat pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii.  Documentul constată situația actuală pe piața muncii din țara noastră, tendințele privind ocuparea forței de muncă pentru perioada anilor 2020-2025, oportunitatea liberalizării accesului forței de muncă străine pe piața muncii din Moldova, precum și impactul pandemiei COVID-19.

Prin fuzionarea Inspectoratului Ecologic de Stat și a Serviciului Piscicol va fi creat Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în contextul reformei instituțiilor abilitate cu funcţii de control de stat și va exercita controlul activităţilor ce tin de toate domeniile de mediu. În Monitorul Oficial din 22 iunie a fost publicat Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului,

Prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, Parlamentul și-a propus să reglementeze noi prevederi de efectuare a controalelor în vederea eliminării oricăror presiuni neîntemeiate asupra mediului de afaceri prin intermediul controalelor. Astfel, conform modificărilor operate la Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, la efectuarea controlului planificat sau inopinat, organul de control urmează să aibă în vedere prioritar posibilitatea efectuării controlului prin solicitare directă de la persoana controlată a documentației şi a altei informații conform alin.(12) a art.4.

În Monitorul Oficial nr. 58-66 din 23 februarie 2018 a fost publicată Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor nr. 308 din 22 decembrie 2017. Conform art.4 alin.(1) lit.k) din Legea nr.308, entitățile de audit, persoanele juridice și întreprinderile individuale care prestează servicii de contabilitate cad sub incidenţa acestei legi şi sunt entităţi raportoare. Prin prevederile acestei legi au fost introduse mai multe obligații pentru entitățile de audit și cele care prestează servicii de contabilitate şi stabilesc obligația atât de identificare a clienților, cât și prezentare a informației organelor de drept sau suspendarea afacerilor cu clienții expusi riscurilor de spălare a banilor.