Dare de seamă fiscală (Declarație) reprezintă orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care este prezentat sau Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii,

Întreprinderea vinde un bun imobil (format dintr-un etaj cu oficii), ce se dă în locațiune la o persoană juridică (înregistrată sub un singur număr cadastral). Prețul negociat include nemijlocit bunul imobil cu toate dotările ce le deține (sistem video, antiincendiar, încălzire, mobilier, condiționare, tehnicaă de uz sanitar etc.) Notarul a înregistrat în contractul de vânzare cumpărare doar imobilul.

Prețurile medii de consum în luna ianuarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 16,56%, inclusiv la produse alimentare – cu 21,05%, mărfuri nealimentare – cu 13,37% și servicii prestate populaţiei – cu 14,8%, comunică Biroul Național de Statistică (BNS). Preţurile medii de consum în luna ianuarie 2022 faţă de luna decembrie anul trecut au crescut cu 2,77%. Totodată, în luna ianuarie 2021 faţă de decembrie 2020 acestea au înregistrat o creștere cu 0,46%.   Majorarea preţurilor medii de consum în prima lună a anului curent a fost determinată de sporirea preţurilor la produsele alimentare cu 3,65%, la mărfurile nealimentare – cu 1,79% și la serviciile prestate populației – cu 2,96%.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

La sfârşitul anului 2021, inflația anuală a atins 13,94%, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, prețurile medii de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 au crescut la produse alimentare cu 17,46%, mărfuri nealimentare – cu 12,06% și servicii prestate populaţiei cu –11,59%.   În luna decembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020 au sporit prețurile la produsele alimentare, dar și la gazele naturale, cărbune, motorină și benzină, piese de schimb pentru transport, lemne pentru foc etc. Totodată, în luna decembrie 2021 faţă de luna noiembrie 2021, prețurile au crescut cu 1,66%, creșterea fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,22%, la mărfurile nealimentare – cu 1,07% și la serviciile prestate populației – cu 1,72%.

În domeniul transportului de mărfuri, există elemente-cheie strâns legate de procesul de stocare, respectiv, depozitare.

Prețurile medii de consum în luna iunie curent au crescut cu 3,16%, inclusiv la produsele alimentare cu 4,57% și mărfurile nealimentare cu 5,16%, iar la serviciile prestate populației prețurile s-au redus cu 1,53%, informează Biroul Național de Statistică.   Astfel, preţurile medii de consum în luna iunie 2021 faţă de luna mai au crescut cu 0,05%, majorarea fiind determinată de sporirea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,7% și la serviciile prestate populației cu 0,28%. Totodată, prețurile de consum la produsele alimentare în perioada de raportare s-au diminuat cu 0,78% faţă de luna mai 2021. Reduceri de preţ au fost înregistrate la pomușoare (cu 37,8%) și la legumele proaspete (cu 11,5%).

Din 1 ianuarie 2020, la țigaretele pentru dispozitive de încălzire a tutunului se va aplica același mod de calculare și cotă a accizelor ca la țigaretele cu filtru. Parlamentul a votat astăzi în lectură finală proiectul de lege ce se referă la introducerea acelorași reglementări ale țigaretelor cu filtru și pentru produsele din tutun „heat-not-burn” (HTP). Art.1231 din Codul fiscal va fi completat cu alin. 21 ce va reglementa modul de calculare a accizelor la acestea. Necesitatea elaborării proiectului reiese din lipsa reglementărilor produselor de tutun care nu arde în Legea privind controlul tutunului și a lipsei prevederilor în Codul fiscal, care să accizeze expres tutunul care nu arde, se spune în nota proiectului.

Serviciul Fiscal de Stat asigură aplicarea continuă a acțiunilor de conformare a agenților economici, indiferent de domeniul de activitate. Comerțul on-line, de asemenea, este unul dintre segmentele verificate periodic. Astfel, conform datelor disponibile (surse web, rețele de socializare), începând cu perioada ianuarie 2019 și până în prezent, angajații SFS au identificat 462 anunțuri plasate pe diverse portaluri și rețele de socializare cu referire la comercializarea mărfurilor și produselor care se prezumă a fi comercializate din activitatea ilicită de întreprinzător (alcool, produse de tutungerie, parfumuri, raci vii, produse importate, dulciuri, telefoane mobile, palete din lemn, ore practice pentru conducerea autovehiculelor, servicii chirie auto, dezmembrări auto).

Până la 25 martie curent contribuabilii urmează în mod obligatoriu să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit (VEN12). În acest context, P.P.” „monitorul fiscal FISC.md” vine cu un suport pentru subiecții declarării, publicând în ediția din februarie articolul „Reper pentru întocmirea Declarației VEN12 pentru anul 2021” elaborat de Marina Brihuneț, în care autorul se expune asupra mai multor aspecte importante ce vizează perfectarea Declarației. Articolul este disponibil în rubrica Practica fiscală.

Totalitatea de obligaţii impuse producătorilor pentru recuperarea, valorificarea și reciclarea produselor scoase din uz este tot mai frecvent pusă în discuție, ținând cont că conceptul de responsabilitate extinsă a producătorului a fost introdus în legislația națională odată cu adoptarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, însă mecanismul va deveni obligatoriu în țara noastră începând cu anul 2023.   Despre implementarea acestui concept în Republica Moldova, prin preluarea celor mai bune practici privind instrumentele economice și fiscale în crearea procesului de management al deșeurilor de ambalaje din țările UE s-a discutat în cadrul evenimentului cu genericul

Formularul EMPOLDEP19 a fost aprobat pe data de 22 ianuarie 2019 de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului prin Ordinul nr.15 Cu privire la aprobarea formularului dării de seamă (EMPOLDEP19), a modului de completare a acesteia și a Instrucțiunii privind modul de calculare și achitare a plăților pentru emisiile și deversările de poluanți și depozitarea deșeurilor. Documentul este plasat pe portalul Serviciului Fiscal de Stat și, conform ordinului, urmează a fi publicat în Monitorul Oficial. Amintim că, la data de 30 decembrie 2017, a intrat în vigoare Legea nr. 313 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului din 22 decembrie 2017, prin care au fost operate modificări

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

Conform art.18 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b). Modul de contabilizare a stocurilor şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare este stabilit în SCN „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118/2013, cu modificările ulterioare.  

Prețurile medii de consum în luna august 2021 comparativ cu luna august 2020 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 4,64%, inclusiv la produse alimentare cu 4,83%, mărfuri nealimentare – cu 6,93% și serviciile prestate populaţiei – cu 1,02%.   Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), preţurile medii de consum în luna trecută în raport cu indicatorii înregistrați în luna iulie au crescut cu 0,33%. Creșterea a fost determinată de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 1,01% și la serviciile prestate populației – cu 0,53%.

La art.250 din Codul penal (CP) este prevăzută răspunderea pentru transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz. Conform art. 119 alin. (1) din Codul fiscal (CF), accizul reprezintă impozitul de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra unor mărfuri de consum1, iar prin comiterea infracțiunii prevăzute la art.250 alin. (1) din CP2 se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la circuitul legal al mărfurilor supuse accizelor, ocrotite împotriva transportării, păstrării sau comercializării mărfurilor indicate fără marcarea lor cu timbre de acciz de modelul stabilit (sau altele decât cele de modelul stabilit), dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari.

Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Începând cu 1 mai 2021, produsele alcoolice și cele din tutun introduse pe teritoriul Republicii Moldova și destinate a fi consumate pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, sunt pasibile marcării obligatorii cu timbru de consum.   Modul de procurare, utilizare și aplicare a timbrelor de consum este similar timbrelor de acciz și poate fi consultat aici. În acest sens, legislația în vigoare stabilește obligația marcării în timpul fabricării a producției alcoolice și din tutun – până la perfectarea importului acesteia pe teritoriul Republicii Moldova.

Începând cu ziua de astăzi, 26 august 2021, Banca Națională a Moldovei pune în circulație, ca mijloc de plată și în scop numismatic, un set  de monede comemorative dedicate aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Acestea vor completa seria  „Evenimente istorice”. Monedele sunt prezentate în set din trei piese și au semnificația unui parcurs istoric de 30 de ani: trecutul, prezentul și viitorul. Fiecare monedă reflectă titluri celebre de versuri devenite șlagăre: „O libertate, sfântă libertate”, „Inima mea e Moldova” și „Cât trăim pe acest pământ