Săptămâna trecută Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară. Documentul stabilește cadrul general și atribuțiile Comitetului în vederea realizării politicii macroprundențaile, precum și prevenirii, reducerii sau eliminării riscurilor care amenință stabilitatea la nivel de sistem și gestionarea situațiilor de criză financiară sistemică. Astfel, proiectul urmărește reorganizarea structurii create prin Hotărârea Guvernului nr.449 din 02.06.2010 cu privire la crearea Comitetului Național de Stabilitate Financiară, document ce urmează a fi abrogat după intrarea în vigoare a legii.

După cum s-a menționat și anterior, Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale şi Comerţ (GATT) 1994, la care Republica Moldova face parte (în continuare - Acord) prevede o cooperare productivă între importatori și autoritățile vamale. În contextul în care, informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul: clauzele contractuale, achitările efectuate pentru mărfuri, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a solicita și de a obține informațiile relevante.

Banca Națională a Moldovei va putea acorda Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar asistență de lichiditate în situații de urgență, în condițiile art. 16 alin.1), 2) și 4) din Legea privind garantarea depozitelor în sistemul bancar1. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în ședința Guvernului din 18 iulie, în cadrul căreia a fost aprobat avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, este vorba despre aducerea în concordanță a legislației cu prevederile Legii cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară, pentru ca BNM să poată acorda asistența necesară băncilor solvente, aceasta fiind și o condiționalitate a Fondului Monetar Internațional pentru reluarea programului de finanțare și debursarea asistenței.

Astăzi, 1 aprilie 2021, a fost lansată conferința de contabilitate și audit A&A CON'21, organizată de Camera Americană de Comerț din Moldova și Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști, în parteneriat cu Association of Chartered Certified Accountants (ACCA). La eveniment au participat profesioniști din domeniile contabilitate și audit, directori financiari, funcționari publici, reprezentanți ai mediului academic, comunității științifice etc.

Până la momentul actual peste 700 de întreprinderi mici și mijlocii din Republica Moldova, Ucraina și Georgia au beneficiat de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor în cadrul inițiativei Linia de Creditare EU4Business-BERD, iar astăzi, 18 martie, a avut loc lansarea regională a unei noi etape a proiectului, la care aderă alte trei țări ale Parteneriatului Estic – Armenia, Azerbaidjan și Belarus.   Linia de Creditare EU4Business-BERD este o inițiativă comună a UE și a BERD-ului pentru a ajuta IMM-urile să finanțeze investiții care ulterior să le permită să profite de oportunitățile oferite de către Acordul de Liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA),

Stabilitatea financiară este o condiție în care sistemul financiar poate rezista șocurilor fără a perturba activitatea de intermediere și de alocare eficientă a economiilor spre investiții de capital, se spune în nota informativă la proiectul de lege cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanţelor. Conform autorilor, proiectul a fost elaborat în vederea constituirii autorității naționale macroprudențiale, care va fi responsabilă de coordonarea realizării politicilor și de prevenirea, reducerea sau eliminarea riscurilor ce amenință stabilitatea financiară la nivel de sistem, precum şi gestionarea situațiilor de criză financiară sistemică.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al altor parteneri de dezvoltare, a elaborat raportul Matricea COVID 19 de impact al crizei legate de pandemie  asupra sectoarelor economice (conform definiției în CAEM). Matricea de politici pentru recuperarea economică în condiții de pandemie conține acțiuni grupate în trei categorii:   Reducerea constrângerilor normative în suportul sectorului privat afectat de criza pandemică Oferirea facilităților și reducerea constrângerilor administrative în domeniul fiscal Oferirea suportului de stat pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie.

Lumea în care trăim se digitalizează cu o viteză și mai mare sub influența pandemiei Covid-19. Suntem tot mai prezenți online, tot mai implicați, iar cerințele față de experiența noastră de utilizatori cresc și ele, fiind ghidate și de îmbunătățirea continuă a aplicațiilor pe care le utilizăm, optimizarea timpului necesar căutării sau realizării unor acțiuni. Cum contribuie la sprijinirea afacerilor instrumentele bancare digitale vom afla de la Vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Oleg Paingu.

Banca Națională a Moldovei poate acorda, la discreție, Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar asistență de lichiditate în situații de urgență, în condițiile pct. 1, 2 și 4 ale art. 16 din Legea nr. 575/2003 privind garantarea depozitelor în sistemul bancar1. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul a fost elaborat ca urmare a adoptării Legii nr. 209/2018 cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară și a Legii nr. 227/2018 pentru modificarea unor acte legislative.

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

ODIMM anunță că 300 de femei, inclusiv 200 antreprenoare, vor avea posibilitatea să-și dezvolte abilități noi sau să își perfecționeze aptitudinile în lansarea și gestionarea propriilor afaceri, în identificarea locurilor de muncă și în gestionarea mai bună a propriilor resurse financiare, iar 35 de tinere vor obține granturi nerambursabile care le vor permite să acopere toate investițiile, în cadrul schemei de granturi oferită de ODIMM. Mai mult ca atât, va fi creată și o rețea durabilă cu până la 100 de membre antreprenoare în vederea susținerii reciproce și apărării propriilor necesități socio-economice în fața autorităților.  

Peste 300 de elevi și tineri s-au înscris la prima tabără de educație financiară din Republica Moldova, care a început astăzi în cadrul proiectului ”Dă sens banilor”, desfășurat de Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.     În deschiderea evenimentului, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a menționat că educația financiară este o preocupare importantă a Băncii Naționale. „Astăzi, noua realitate pe care o parcurge întreaga omenire impune o  nouă viziune asupra educației financiare, bazată pe o abordare digitală, dar care, ca și până acum, să vină din suflet și  dorința de a sprijini publicul în lumea financiar-bancară”.  

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune spre consultări publice proiectul  ordinului cu privire la aprobarea Instrucțiunii cu privire la modul de expediere și recepționare a documentelor electronice prin sistemul informațional automatizat de creare şi circulație a documentelor electronice (SIA CCDE). Proiectul stabileşte modul de circulație a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat, Banca Națională a Moldovei, băncile comerciale, prestatorii de servicii de plată, executori judecătorești și autoritățile publice emitente de mandate de executare, precum şi regulile de utilizare a SIA CCDE.   Astfel, SIA CCDE asigură schimbul cu documente ce confirmă deschiderea, modificarea, închiderea sau luarea la evidență fiscală a conturilor bancare/de plăţi,

Situația în domeniul investițiilor în contextul crizei pandemice a fost abordată în cadrul unei videoconferințe, cu participarea Ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean și echipa de experți a proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat cu suportul GIZ. În cadrul discuțiilor, experții au menționat că situația de criză provocată de pandemia COVID-19 a schimbat planurile investitorilor locali și străini. În majoritatea țărilor europene, în primele luni ale anului curent se înregistrează o reducere a activităților investiționale.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru reprezintă unul din partenerii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în realizarea Evaluării lacunelor legislative în domeniul insolvabilității în Moldova și Vă îndemnăm să participați în acest sondaj, precum și să rugați partenerii Dvs să completeze chestionarul, pentru a obține date solide și complete ce ar permite identificarea clară a lacunelor și formularea de propuneri de îmbunătățire a cadrului normativ în domeniul insolvabilității și restructurării companiilor.   BERD, prin intermediul programului de Tranziție legală, a demarat Evaluarea lacunelor legislative în domeniul insolvabilității în cele 38 de state în care își desfășoară proiectele. Scopul exercițiului este de a identifica lacunele în legislațiile naționale din domeniul insolvabilității, iar concluziile vor reprezenta un instrument funcțional pentru guverne în procesul de reevaluare a legilor.

Consiliul permanent privind restructurarea şi dezvoltarea economiei naționale, politici financiare, fiscale şi venituri s-a reunit în ședință, la care au participat, în calitate de invitați, reprezentanții Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și ai Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale, fiind examinată propunerea OIM privind direcționarea suportului pentru elaborarea recomandărilor de politici economice și sociale în vederea unui răspuns socio-economic la criza pandemică de COVID-19. Discuțiile s-au axat pe activitățile ce urmează a fi desfășurate în cadrul proiectului implementat de către OIM pentru consolidarea dialogului social tripartit, având ca finalitate stabilirea propunerilor pentru intervenții de politici pentru reducerea impactului pandemiei în domeniul economic și social.

„Ucraina se situează pe locul șase printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, fiind pe locul nouă la compartimentul export și pe locul patru la import. Țara vecină are o piață cu peste 40 mil. de consumatori, însă potențialul acesteia nu este valorificată pe deplin. Odată cu îmbunătățirea regimurilor administrative și vamale, unii producători autohtoni au reușit să depășească impedimentele și au penetrat pe piața vecină. Una din căile viabile pentru o dezvoltare rapidă este comerțul electronic, care comparativ cu cel clasic, prezintă avantaje în termen de logistică, promovare și accesibilitate”, a declarat Rodica Verbeniuc, directorul general al Agenției de Investiții, în cadrul celei de a IX-a sesiuni a programului „Export Morning” a fost desfășurată de Agenția de Investiții cu susținerea financiară a  proiectului Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Agricultura Performantă în Moldova (APM).

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) a desfășurat o conferință video internațională de nivel înalt, în cadrul căreia au fost puse în discuție politicile de recuperare a industriei turismului după criza pandemică. La eveniment au participat circa 200 de reprezentanți ai instituțiilor de stat și organizațiilor internaționale din întreaga lume, inclusiv ministrul Economiei și Infrastructurii al RM, Sergiu Railean. Participanții la conferință au pus în discuție modul în care guvernele, organismele internaționale și companiile din industria turistică pot înlătura vulnerabilitățile cauzate de criza pandemică, precum și măsurile care urmează a fi întreprinse pentru a susține mediul de afaceri.