SRL AAA are restanță față de buget în sumă de 120 mii lei. În procesul de executare silită aceasta a prezentat organului fiscal lista debitorilor, printre care era şi SRL CCC. Urmărind datoria debitorială a SRL AAA, organul fiscal a extras prin ordin incaso din contul SRL CCC suma de 30 mii lei. La data extragerii mijloacelor bănești din contul bancar al SRL CCC, acesta avea o restanță față de buget în sumă de 25 mii lei. Cum se va stinge restanța din suma încasată de organul fiscal în procesul de urmărire silită a datoriei debitoriale?

Schimbul de acte dintre executorii judecătorești și băncile comerciale ar putea fi digitalizat, ceea ce va elimina costurile administrative, dar şi consum irațional al timpului de muncă al angajaților instituțiilor financiare.

Angajamentul garantului va putea fi depus spre înregistrare la biroul vamal competent, de către debitor/persoana care poate deveni debitor sau de către o altă persoană, în termen de cel mult 30 zile de la data emiterii angajamentului. Angajamentul garantului depus de către o altă persoană va trebui să includă și persoana pentru care este constituită garanția bancară.

Potrivit prevederilor art. 145 din Legea insolvabilității, este prevăzută procedura de înaintare tardivă a creanțelor. Astfel, titularul de creanţe, anterioare intentării procesului, care nu depune cerere de validare a creanţelor până la expirarea termenului de înaintare a creanţelor prevăzut prin hotărârea instanţei de insolvabilitate, este decăzut, în ceea ce priveşte creanţele respective, din următoarele drepturi:

SRL a cumpărat de la alt SRL desene tehnice - file-uri digitale, care ulterior vor fi plasate pe site-ul companiei și vor fi vândute (on-line). Cum se contabilizează acestea în cazul în care se planifică comercializarea lor pe parcursul la câțiva ani? Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare – Legea nr.287/2017) stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Administratorul reprezintă un element esenţial în structura organizatorică a societăţii comerciale, având atribuţii atât în sfera gestiunii interne, cât şi în ceea ce priveşte relaţiile cu terţii și reprezentarea societăţii. De asemenea, administratorul poate delega altei persoane

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Preluarea masei debitoare în contul stingerii creanţelor, fiind o modalitate de stingere a creanţelor, poate fi efectuată atât după prima licitaţie cu strigare, cât și după licitaţie repetată cu strigare, conform prevederilor art. 119 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege).

Promovarea competitivității în mediul de afaceri și combaterea întârzierii în efectuarea plăților care decurg din contractele încheiate între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile publice, asigurând astfel competitivitatea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, este scopul Legii nr. 66 din 27.03.2025, publicate la data de 22 aprilie curent în Monitorul oficial.

Potrivit art. 248 alin. (2) din Legea insolvabilității nr.149/2012, la cererea comitetului creditorilor, administratorul/lichidatorul transmite organelor procuraturii toate documentele spre a fi examinate la obiectul existenţei de motive (fapte) ce ar putea angaja urmărirea penală a debitorului sau a membrilor organelor lui de conducere.

Autorizarea operațiunii privind acordarea de către rezidenți în favoarea nerezidenților a împrumuturilor/creditelor financiare este reglementată de Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară (Legea nr.62/2008) și Regulamentul privind autorizarea unor operaţiuni valutare de către BNM,

Agentul economic SRL „ALFA”, ca urmare a aplicării clauzei penale, obține despăgubire în sumă de 8 000 lei. Constituie oare suma menționată sursă de venit impozabilă? Și, în cazul răspunsului afirmativ, în care moment se include suma dată în venit – în momentul calculării penalității și contabilizării aceseia sau atunci când debitorul și-a executat obligația de plată a sumei menționate?  

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național. În aceste situații, atât pentru agenții economici restanțieri, cât și pentru creditorii acestora este important să fie cunoscute limitele răspunderii debitorului pentru obligațiile neexecutate, dar și modalitățile prin care creanțele creditorilor pot fi satisfăcute.

În cadrul ședinței din 10 mai anul curent, Guvernul a aprobat un șir de modificări și completări la Regulamentul privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești (Regulament), aprobat prin HG nr. 235/2017, elaborate elaborat în vederea armonizării prevederilor Regulamentului cu prevederile Codului fiscal, Codului de procedură civilă și a Codului de executare (în partea reglementării procedurii privind restituirea mijloacelor bănești: taxa de stat, amenda contravențională ș.a.).

Compania efectuează lucrări de construcții conform contractelor de antrepriză. Care vor fi formulele contabile privind: - procurarea materialelor utilizate în procesul de efectuare a lucrărilor de construcții;

Prin Legea nr. 141 din 16 iulie 2020 (în vigoare din 14 septembrie 2020) pentru modificarea Legii insolvabilității nr. 149/2012 au fost operate modificări și completări la Legea nr. 149. Potrivit prevederilor art. 17 lit. g) în redacția nouă, la cererea introductivă a debitorului se anexează dovada notificăriii Serviciului Fiscal de Stat.   La rândul său, și art. 20 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149 stabilește că la cererea introductivă a creditorului se anexează dovada notificării SFS despre intenția de a depune cerere introductivă, cu excepția cazului în care cererea introductivă a fost depusă de către autoritatea fiscală.

Firma X procură un bun imobil gajat la bancă, pe care îl deține firma Y, respectiv achitarea pentru bun,  firma X o face băncii, de la care primește act de primire-predare.  La rândul său, firma Y refuză să elibereze factura fiscală pentru bunul dat. Are dreptul firma Y să nu elibereze factura pentru imobil?     Potrivit prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea mărfurilor gajate din numele debitorului gajist constituie livrare de mărfuri.