Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Preluarea masei debitoare în contul stingerii creanţelor, fiind o modalitate de stingere a creanţelor, poate fi efectuată atât după prima licitaţie cu strigare, cât și după licitaţie repetată cu strigare, conform prevederilor art. 119 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege).

Promovarea competitivității în mediul de afaceri și combaterea întârzierii în efectuarea plăților care decurg din contractele încheiate între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile publice, asigurând astfel competitivitatea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, este scopul Legii nr. 66 din 27.03.2025, publicate la data de 22 aprilie curent în Monitorul oficial.

Potrivit art. 248 alin. (2) din Legea insolvabilității nr.149/2012, la cererea comitetului creditorilor, administratorul/lichidatorul transmite organelor procuraturii toate documentele spre a fi examinate la obiectul existenţei de motive (fapte) ce ar putea angaja urmărirea penală a debitorului sau a membrilor organelor lui de conducere.

Autorizarea operațiunii privind acordarea de către rezidenți în favoarea nerezidenților a împrumuturilor/creditelor financiare este reglementată de Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară (Legea nr.62/2008) și Regulamentul privind autorizarea unor operaţiuni valutare de către BNM,

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național. În aceste situații, atât pentru agenții economici restanțieri, cât și pentru creditorii acestora este important să fie cunoscute limitele răspunderii debitorului pentru obligațiile neexecutate, dar și modalitățile prin care creanțele creditorilor pot fi satisfăcute.

În cadrul ședinței din 10 mai anul curent, Guvernul a aprobat un șir de modificări și completări la Regulamentul privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești (Regulament), aprobat prin HG nr. 235/2017, elaborate elaborat în vederea armonizării prevederilor Regulamentului cu prevederile Codului fiscal, Codului de procedură civilă și a Codului de executare (în partea reglementării procedurii privind restituirea mijloacelor bănești: taxa de stat, amenda contravențională ș.a.).

Compania efectuează lucrări de construcții conform contractelor de antrepriză. Care vor fi formulele contabile privind: - procurarea materialelor utilizate în procesul de efectuare a lucrărilor de construcții;

Agentul economic SRL „ALFA”, ca urmare a aplicării clauzei penale, obține despăgubire în sumă de 8 000 lei. Constituie oare suma menționată sursă de venit impozabilă? Și, în cazul răspunsului afirmativ, în care moment se include suma dată în venit – în momentul calculării penalității și contabilizării aceseia sau atunci când debitorul și-a executat obligația de plată a sumei menționate?  

Prin Legea nr. 141 din 16 iulie 2020 (în vigoare din 14 septembrie 2020) pentru modificarea Legii insolvabilității nr. 149/2012 au fost operate modificări și completări la Legea nr. 149. Potrivit prevederilor art. 17 lit. g) în redacția nouă, la cererea introductivă a debitorului se anexează dovada notificăriii Serviciului Fiscal de Stat.   La rândul său, și art. 20 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149 stabilește că la cererea introductivă a creditorului se anexează dovada notificării SFS despre intenția de a depune cerere introductivă, cu excepția cazului în care cererea introductivă a fost depusă de către autoritatea fiscală.

Firma X procură un bun imobil gajat la bancă, pe care îl deține firma Y, respectiv achitarea pentru bun,  firma X o face băncii, de la care primește act de primire-predare.  La rândul său, firma Y refuză să elibereze factura fiscală pentru bunul dat. Are dreptul firma Y să nu elibereze factura pentru imobil?     Potrivit prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea mărfurilor gajate din numele debitorului gajist constituie livrare de mărfuri.

A fost aprobat Contractul-tip privind modificarea termenului de stingere a obligației fiscale prin amânare sau eșalonare conform Legii nr. 78/2024 pentru susținerea agricultorilor prin facilitarea accesului la credite garantate de stat.

În temeiul Legii insolvabilității nr. 149/2012, Codului Civil al Republicii Moldova și în vederea asigurării transparenței, Casa Naţională de Asigurări Sociale a publicat informația privind creanțele agenților economici aflați în procedură de insolvabilitate, propuse spre cesionare. Lista respectivă poate fi accesată aici.

Angajatul nu s-a prezentat pentru a-și ridica salariul. Cum corect reflectăm în contabilitate sumele deponente ale salariilor neachitate? În ce termen se decontează salariile neachitate? Care sunt impozitele ce trebuie reținute și reflectate în IPC21?

Contabilitatea operațiunilor de procurare a bunurilor și serviciilor în valută străină de către autoritățile/instituțiile bugetare, inclusiv instituțiile serviciului diplomatic, va fi reglementată în Planul de conturi contabile în sistemul bugetar.

În luna august 2017, creditorul X a formulat o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva S.R.L. „G”, susținând că aceasta din urmă se află în incapacitate de plată. Prin Încheierea Curții de Apel Chișinău (CA) cererea introductivă în privința debitorului S.R.L. „G” a fost admisă, fiind instituită perioada de observație și desemnat un administrator provizoriu.  Acesta a prezentat instanței de insolvabilitate tabelul preliminar al creanțelor în privința debitorului și, în legătură cu lipsa totală a masei debitoare, a solicitat încasarea de la membrii organelor de conducere ale debitorului insolvabil a cheltuielilor procesului de insolvabilitate în sumă totală de 25421,90 lei, inclusiv 25069 lei cu titlu de onorariu al administratorului provizoriu și 352,90 lei – cheltuieli efectiv suportate de acesta.

În scopul partajării riscului de credit și facilitării accesului la credite destinate completării mijloacelor circulante pentru lucrările agricole în anul 2024, ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?