Încasările la bugetul de stat asigurate de Serviciul Vamal în primele șase ale anului curent constituie 10,3 mld. lei, cu 635 mil. lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent. Ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, urmate de accize și taxe vamale. Referitor la categoriile de mărfuri supuse accizelor, cel mai mare contribuabil rămâne a fi sectorul petrolier, inclusiv pentru combustibilul mineral și gaze, cu o pondere de 20% din totalul veniturilor încasate de instituție. Acesta este urmat de mașini și dispozitive mecanice, care generează 9%, și autovehicule cu o cotă de 7%. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe, în care birourile vamale au raportat indicatorii pentru semestrul I, precum și au trasat obiectivele de referință pentru următoarea perioadă de activitate.

După cum s-a menționat și anterior, Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale şi Comerţ (GATT) 1994, la care Republica Moldova face parte (în continuare - Acord) prevede o cooperare productivă între importatori și autoritățile vamale. În contextul în care, informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul: clauzele contractuale, achitările efectuate pentru mărfuri, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a solicita și de a obține informațiile relevante.

Exportatorul va declara pe propria răspundere că achitarea taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent a fost efectuată. Această măsură va asigura îmbunătăţirea verificării achitării taxei vamale la exportul mărfurilor pentru materialele neoriginare, utilizate la fabricarea mărfurilor originare exportate. În ședința de ieri, 27 februarie curent, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul continuă seria de inițiative menite să simplifice activitatea economică și să reducă povara administrativă fiscală și vamală asupra activităților economice.

Art.120 lit.a) și b) din Codul fiscal stabilește subiecţi ai impunerii cu accize –antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM, precum și persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor. Potrivit art.122 alin.(3) lit.a) din CF, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.   Astfel, luând în considerare cele expuse, persoanele juridice ce nu produc şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM nu sunt subiecți ai impunerii cu accize, cu excepția persoanelor juridice care importă mărfuri supuse accizelor.

Procedura declarării şi vămuirii mărfurilor introduse/scoase de pe teritoriul vamal al ţării de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, înregistraţi la Agenția Servicii Publice, se va efectua în funcţie de regimul vamal solicitat, fără perceperea drepturilor de import şi a plăţii pentru poluarea mediului, cu condiţia rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale. Această prevedere va avea efecte asupra raporturilor juridice care au apărut începând cu 27 septembrie 2001. În Monitorul Oficial de vineri, 19 aprilie curent, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 126 din 11.04.2019 pentru modificarea Hotărârii nr. 1001/2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova.

La introducerea / scoaterea numerarului în / din Republica Moldova de către bănci, în punctul de trecere a frontierei de stat / postul vamal, reprezentantul băncii va prezenta organelor vamale Formularul de evidență a numerarului în două exemplare, actul de identitate, originalul contractului specificat în reglementările Băncii Naționale sau copia legalizată a acestuia. De asemenea, se prezintă și procura băncii, în care se indică funcția reprezentantului, cuantumul numerarului, destinația și denumirea sau sediul băncii. Procura se semnează de către conducătorul băncii și contabilul-șef și este legalizată prin amprenta ștampilei băncii.

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) anunţă concurs pentru angajarea personalului în funcţiile vacante de declarant vamal la postul vamal Palanca (raionul Ștefan Vodă). Persoanele interesate în ocuparea acestor funcții pot prezenta CV – urile, până la data de 15 aprilie 2019, către Direcția brokeraj vamal din cadrul CTIF la adresa de e-mail: irina.ribac@ctif.gov.md.

Care sunt actele necesare de prezentat în vederea justificării valorii în vamă a mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și există în acest sens o listă prestabilită? În primul rând, este necesar de menționat că dreptul autorităților vamale de a solicita documente sau informații în sprijinul unei declarații vamale pe valoare este prevăzut de articolul 17 din Acordul de punere în aplicare a articolului 7 din GATT, la care Republica Moldova este parte.

Actualul Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr. 974 în vigoare din noiembrie 2016, stabilește modul de determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM precum și procedura de control al corectitudinii determinării valorii în vamă. Urmare aprobării Regulamentului au fost oferite un șir de beneficii importatorilor, cum ar fi:

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

În anul 2019 Serviciul Vamal va desfășura controale prin audit post-vămuire la 110 agenți economici. Autoritatea a publicat Programul de activitate a subdiviziunilor de control ulterior din cadrul Serviciului Vamal pentru anul 2019, iar publicația noastră oferă graficul controalelor planificate pentru anul viitor. Menționăm că controalele vor fi desfășurate în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale, care a fost aprobat de Guvern la 17 octombrie curent.

Evoluțiile privind implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) și a Ghișeului Unic al Serviciului Vamal au fost prezentate în cadrul celei de-a VI ședințe a Comitetului de supraveghere. La reuniune au mai participat directorul adjunct al SV, Iurie Ceban, Lider de proiect din partea RM, vicedirectorul general al autorității vamale lituaniene, Vytenis Alisauskas, Lider de Proiect din partea Lituaniei, consilierul rezident de Twinning, Valdas Dovydenas, managerul de proiecte al Delegației Uniunii Europene în RM, Ekaterina Yakovleva, precum și alți reprezentanți ai proiectului Twinning. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, a informat reprezentanții proiectului despre procurarea, de către Serviciul Vamal, a noii versiuni a soft-ului ”Asycuda World”, care va conține și modulele pentru NCTS și Ghișeul Unic.

Un parc de dezmembrări auto de pe teritoriul municipiului Chișinău a fost supus controlului de către ofițerii echipelor mobile ale Serviciului Vamal, în rezultatul verificării fiind identificate 11 mijloace de transport cu numere străine, care au fost declarate prin acțiune la introducerea în țară și, conform legii, urmau a fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova după expirarea termenului de 180 de zile.   Contrar prevederilor legale, proprietarii automobilelor înmatriculate în alte state vindeau mijloacele de transport pentru a fi dezmembrate, fără a le vămui pe teritoriul Republicii Moldova.

Formularul tipizat TV-25 se eliberează pentru mijloacele de transport importate în Republica Moldova conform destinaţiei vamale „import”, cu condiţia declarării şi achitării plăţilor vamale, precum și pentru mijloacele de transport supuse confiscării. Pentru eliberarea TV-25 este necesar de a prezenta: paşaportul tehnic cu inscripţia radierii din circulaţie a mijlocului de transport, actul ce confirmă legalitatea procurării mijlocului de transport și formularul tipizat TV-14. În cazul confiscării, vor fi prezentate actele prin care a fost supus confiscării mijlocul de transport (procesul verbal cu privire la contravenție, decizie asupra cazului de contravenție vamală etc.).

În perioada 1 februarie — 1 iulie 2019, importul medicamentelor (grupa tarifară 3003-3004), produselor farmaceutice, materiei prime medicamentoase, produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților va fi realizat de către agenții economici din raioanele de est neînregistrați la Agenţia Servicii Publice fără perceperea drepturilor de import sau export, fără aplicarea măsurilor de politică economică, prohibiţiilor şi altor restricţii, cu condiţia rămânerii acestor mărfuri pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale. Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 5 decembrie 2018, extinderea termenului limită pentru efectuarea procedurilor de vămuire a mărfurilor fără perceperea drepturilor de import sau export de către persoanele menționate.

Începând cu perioada de gestiune 2020, entitățile-mamă ale grupurilor mari de entități, precum și ale celor mici și mijlocii în cazul în care una dintre entitățile afiliate este entitate de interes public, în conformitate cu prevederile stipulate în art. 27 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) și pct. 12 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare consolidate” (Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 93/2019 cu modificările ulterioare) sunt obligate să întocmească și să prezinte bilanțul consolidat, situația consolidată de profit și pierdere și nota explicativă la situațiile financiare consolidate.

Parteneriatul Strategic între Serviciul Vamal și Poșta Moldovei în domeniul facilitării comerțului și digitalizării economiei a fost încheiat în cadrul evenimentului desfășurat astăzi, 8 aprilie 2021. Obiectivele acestui parteneriat țin de impulsionarea digitalizării economiei naționale și include mai multe acțiuni, cum ar fi: simplificarea procedurilor vamale, îmbunătățirea securității corespondenței, sporirea schimbului de date electronice, aprobarea unor formulare poștale în calitate de declarații vamale, facilitarea prelucrării datelor în cadrul trimiterilor poștale, inclusiv  obținerea de către autoritatea poștală a statutului de AEO, care a devenit prima instituție de stat care a obținut statutul AEO.   Cu această ocazie,  Sergiu Burduja, directorul Serviciului Vamal, a menționat că instituțiile

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):