La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba a anunțat un pachet de modificări regulatorii, menite să reducă barierile birocratice și să diminueze povara administrativă, anunțând că Ministerul Economiei va elabora periodic câte un pachet de simplificări, benefice pentru mediul de afaceri. Unul dintre primele pachete, care a fost anunțat astăzi, se referă la unele simplificări pe domeniul relațiilor de muncă și pe simplificarea controalelor.

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis astăzi, 5 mai 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 12,5% până la nivelul de 15,5% anual.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 17,5% anual și, respectiv, 13,5% anual.  

Pentru o generalizare a primei părți recapitulăm că angajații din unitățile cu autonomie financiară sunt salarizați în baza prevederilor:

Pe parcursul anului 2021 datorită specificului activității, agentul economic „X” asigură angajații, inclusiv zilierii, cu transport organizat spre muncă și de la muncă. Pentru unii angajați costul transportului este mai mare decât plafonul stabilit de legislație pentru a fi dedus în scopuri fiscale. În contextul dat, se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaților/zilierilor în cazul depășirii plafonului stabilit, ținând cont de modificările în vigoare din 01.01.2021 operate la art. 24 alin.(192) din Codul fiscal?

Potrivit pct. 3 din Modul de completare şi prezentare a Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului,  aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423/2020, darea de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei şi Vinului se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 25 a lunii următoare perioadei de raportare în care au fost eliberate documentele aferente tranzacțiilor efectuate de contribuabilii contribuțiilor obligatorii la Fond, în conformitate cu art.323 alin. (61) și (7) din Legea viei şi vinului nr.57/2006, utilizînd metode automatizate de raportare electronică, în conformitate cu cerinţele stabilite în art.187 alin.(21) din Codul fiscal.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Modul de înregistrare și evidență a transmiterii mărfurilor spre vânzare în cadrul aceleiași subdiviziuni a agentului economic (de la depozitul întreprinderii amplasat pe aceeași adresă juridică cu punctul prin intermediul căruia are loc vânzarea cu amănuntul a respectivelor mărfuri) încă mai provoacă întrebări unor contribuabili. În cele ce urmează vom examina prevederile actelor normative, scopul fiind excluderea incertitudinilor asupra subiectului dat.

29.1.6.2.20 Va fi obligat contribuabilul să prezinte darea de seamă Forma IPC21 cu indicarori „0” (zero)?

Costul de intrare al valorilor mobiliare include preţul de procurare (sau valoarea justă a altei forme de compensare acordate) şi costurile aferente procurării (de exemplu, comisioanele şi onorariile achitate consultanţilor, brokerilor şi dealеrilor, taxele prevăzute de legislaţia în vigoare, alte costuri tranzacționale)...

Astăzi, 31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Resursele financiare ale Fondului de acoperire a depozitelor bancare și ale Fondului de rezoluție vor fi ținute separat unele față de celelalte și separat față de resursele FGDSB, acesta asigurând și evidența contabilă a acestor resurse financiare.

Scopul evidenței contabile în sistemul bugetar al cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu constă în obținerea justificării tuturor resurselor financiare cheltuite în scop de deplasare și corectitudinea contabilizării acestor cheltuieli. În continuare ne vom axa pe aspectele ce țin

Veniturile Fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2019 sunt aprobate în sumă de 7326 mil. lei, iar cheltuielile vor constitui 7526 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 decembrie curent a fost publicată Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2019. Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense a rămas la nivelul anului curent și constituie 9% — câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori. Prima AOAM în sumă fixă rămâne neschimbată față de anul trecut și va constitui 4056 lei.

Respectarea recomandărilor prezentate în continuare va reduce considerabil pentru entități riscul neefectuării plății la buget și restituirii sumelor achitate din acest motiv, precum și să evite calcularea majorărilor de întârziere, în cazul în care plata repetată este efectuată tardiv.

Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate.   În tabelul nr.2 al dării de seamă (forma IPC21), a aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind evidența nominală a asiguraților.     În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuţii de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu au obligaţia prezentării dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă.    Prin urmare, în cazul în care în luna de gestiune nu au fost efectuate plăți în folosul persoanelor fizice, nu au fost calculate contribuții de asigurări sociale şi nu au angajaţi, contribuabilul nu va prezenta darea de seamă pentru luna respectivă (Forma IPC21).

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Conform art. 323 alin. (4) din Legea viei şi vinului nr. 57/2006 și punctului 2 din Modul de completare şi prezentare a Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului, aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423/2020, obligația de prezentare a dării de seamă (forma CFV20), o au: a) producătorii de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole; b) producătorii de vinuri; c) producătorii de băuturi pe bază de vin, de produse obţinute pe bază de vin; d) unitatea vinicolă care a achiziţionat strugurii destinaţi vinificării.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând: