Întreprinderile și organizațiile necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare urmare a situației epidemiologice (COVID-19) au dreptul să solicite subvenții de la bugetul de stat. Subvenția se acordă pentru indemnizațiile/salariile aferente șomajului tehnic şi/sau staționării în perioada 17 martie - 31 august 2020.  

În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017), situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității entității. În vederea realizării acestui obiectiv, pe care trebuie să o ofere contabilitatea, se impune respectarea principiului prudenței, prevăzut în art. 6 din Legea nr. 287/2017, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea activelor și a veniturilor și/sau subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor.

Compania a creat în 2016 provizioane pentru garantarea unui contract pe perioada a 2 ani. In 2017 a realizat reparații la bunurile livrate în anul 2016. Cum contabilizăm crearea şi utilizarea acestor provizioane?

În anul 2019 produsul intern brut (PIB) a constituit 210,1 mld. lei, în creștere cu 3,6% faţă de anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB au contribuit următoarele activități economice: • Construcțiile (+1,3%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB • Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transportul și depozitarele; activitățile de cazare și alimentație publică (+1,2%), cu o pondere de 21,8% la formarea PIB

Banca Mondială a evaluat eficiența administrării datoriei de stat a Moldovei, comunică Ministerul Finanțelor. Echipa Băncii Mondiale a efectuat o evaluare complexă a operațiunilor de gestionare a datoriei de stat în Republica Moldova, utilizând indicatorii de performanță a Instrumentului de Evaluare a Performanței în Gestionarea Datoriei (DeMPA). Activitatea a fost realizată în cadrul unei vizite la Ministerul Finanțelor, în perioada 9-17 iulie curent.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Ordinul nr. 78 din 30 martie 2018 al Ministerului Finanţelor privind acceptarea și publicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară a fost publicat astăzi, 4 mai, în Monitorul Oficial al RM. Conform documentului, în baza Acordului de renunțare la dreptul de autor pe un teritoriu limitat semnat cu IFRS Foundation la 15 iulie 2008 este acceptată aplicarea pe teritoriul Republicii Moldova a Standardului Internaţional de Raportare Financiară (IFRS) – IFRS 16 Contracte de leasing şi Interpretările la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară – IFRIC 22 Tranzacţii valutare şi contraprestaţii în avans.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop aducerea în concordanță a prevederilor legislației ce reglementează mediul de afaceri cu prevederile Legii Concurenței. Astfel, autorii propun excluderea din sursele de venit a sumelor obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă. Totodată, se solicită includerea în art. 131 din Codul fiscal, ce conține lista instituțiilor care sunt în drept să primească informaţii cu privire la un contribuabil concret de la organele de administrare fiscală, a Consiliului Concurenței, în scopul examinării cazurilor din domeniu, ajutorului de stat și publicității.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276 din 16.12.2016 (Legea nr. 276/2016), subvenția este definită ca sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în producția agricolă şi în dezvoltarea infrastructurii rurale și care corespund criteriilor de eligibilitate.

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

În cadrul întreprinderii noastre s-a constatat o situaţie în care, la data de 2 martie 2020, o angajată a prezentat certificatul de concediu medical pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile. Data de 1 martie 2020 a fost zi de duminică. Cum urmează de declarat în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 situaţia respectivă?

PP ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește contribuabililor că se apropie primul termen de prezentare a Darii de seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi evidenta nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări sociale (Forma CAS18-AN). Anticipând evenimentul, venim cu detalii asupra modului de completare și prezentare a acesteia. Totodată, articolul ce urmează este și răspuns la solicitările persoanelor ce urmează să prezinte noul formular, introdus în anul 2018. Cine este obligat să prezinte această dare de seamă?

Un angajat a companiei s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale pentru depunerea documentelor de calculare a pensiei. În procesul de analiză au fost constatate unele neclarități în informația deținută de CNAS în baza raportului IPC18 pentru anul 2018. Întru depășirea situației, companiei i-a fost solicitată verificarea corectitudinii completării dării de seamă și prezentarea informației corectate ce ține de angajat. Compania este conștientă de impactul acestei informații asupra angajatului, dar cum poate fi corectată informația, dacă perioada anului 2018 a fost supusă controlului fiscal în anul curent și o dare de seamă corectată nu poate fi depusă?

Ce sancțiune se va aplica contribuabililor pentru depunerea dării de seamă fiscale cu întârziere în anul 2018?

Obiect al subvenționării la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 sunt doar dobânzile aferente contractului de credit. Comisioanele și plățile percepute de băncile comerciale pentru examinarea dosarului, de acordare, de deservire a creditului, precum și alte plăți nu vor face parte din obiectul subvenționării. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului pentru aprobarea regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor. Amintim că măsura face parte din pachetul acțiunilor de susținere a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și post-epidemie, aprobate prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020.

Situația 1 În perioada anului 2019, întreprinderea X a fost supusă unui control fiscal tematic privind corectitudinea și plenitudinea calculării și declarării obligațiilor fiscale aferente salariilor calculate și altor recompense. În rezultatul controlului fiscal s-a stabilit că, contribuabilul a diminuat suma contribuției de asigurări sociale de stat obligatorie aferente salariilor calculate pentru perioada fiscală luna august 2019 în sumă totală de 6000 lei, inclusiv aferent angajatului P1 în sumă de 1500 lei, P2 – 2000 lei și P3 – 2500 lei.

Ziua de 27 aprilie 2020 se declară zi lucrătoare, iar ziua de 08 iunie 2020 se declară zi de odihnă, a dispus Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova pe data de 13 aprilie (pct.6 din Dispoziția nr. 17). Amintim că, până la declararea stării de urgență în Republica Moldova, ziua de luni, 27 aprilie, era stabilită drept zi liberă (Paștele Blajinilor). Odată cu prelungirea termenului limită de prezentare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit de pe data de 25 martie 2020 pentru data de 25 aprilie 2020 în contextul situației epidemiologice din țară, dările de seamă respective urmau a fi prezentate pe data de 28 aprilie. Asta deoarece, ținând cont de prevederile Codului fiscal, dacă ultima zi de prezentare a dării de seamă este zi de odihnă (în anul curent data de 25 aprilie este sâmbătă), rapoartele pot fi prezentate în prima zi lucrătoare după ziua liberă.

Din 1 ianuarie 2021, mărimea minimă a capitalului social pentru organizațiile de creditare nebancară (OCN) va constitui 1 mil. lei, ceea ce va contribui la consolidarea stabilităţii financiare a acestora (actualmente indicatorul este de 300 mii lei). Prevederea este inclusă în Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr. 1/2018), modificările fiind publicate în „Monitorul oficial”. Cerințele au fost elaborate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) în scopul consolidării capacității în domeniul reglementării şi supravegherii activității OCN,

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) din Codul fiscal, persoanele indicate la alin. (3) din articolul menționat sînt obligate, pînă la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, să prezinte beneficiarilor veniturilor (cu excepţia celor ce au obţinut venituri conform art. 901 şi art. 91 alin.(1)) informaţii privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.