Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, fiind efectuate schimbări în modul de calculare a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) prin unificarea acestora şi achitarea de către angajator, fără a fi reţinute de la persoana angajată. Vor avea impact modificările operate care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 asupra stabilirii pensiilor şi indemnizaţiilor persoanelor asigurate, deoarece de la acestea nu se vor mai reţine CAS individuale?

În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

Firma A încheie contract de investiţii în imobil cu Firma B, la pret de 10 mii lei. Ulterior, Firma A cesionează dreptul asupra imobilului Firmei C. Are dreptul Firma A sa cesioneze firmei C imobilul la un pret mai mic, presupunem, de 9,5 mii lei? Care sunt urmările fiscale?

Amintim tuturor contribuabililor că, prin Dispoziția nr.16 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale şi de achitare a obligaţiilor aferente taxelor locale pentru trimestru I al anului curent a fost extins până la 25 iulie 2020 pentru entitățile care şi-au sistat total sau parţial activitatea în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a RM.    Totodată, aceasta a fost modificată prin Dispoziția nr.28 a CSE din 12 mai curent.

Conform prevederilor art. 2162 alin. (1) din Codul civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane (moştenitori).

Proiectul  de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea Grupului de lucru în domeniul achizițiilor publice urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor generali din 2 iulie curent.   Documentul stabilește condițiile generale și specifice privind crearea grupului de lucru în domeniu, care va iniţia şi desfăşura proceduri de atribuire a contractului de achiziție publică pentru satisfacerea necesităţilor autorităţii contractante sau asociaţiei de autorităţi contractante în condițiile în care acstea nu apelează la un furnizor de servicii de achiziții.

Subiecții impunerii au obligația de a calcula obligațiile aferente taxelor locale inclusiv și pentru perioada declarării stării de urgență, conform Hotărîrii Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020, cu reflectarea acestora în Darea de seamă pe taxele locale (Forma TL 13), aprobată prin Ordinul IFPS nr. 1603/2012.

Deţinătorul antrepozitului, în cazul lichidării, prezintă Serviciului Vamal darea de seamă privind mărfurile înmagazinate în termen de trei zile de la data la care i-a fost înmânată hotărârea de lichidare, a expirat termenul de valabilitate a Autorizaţiei de funcţionare, sau, după caz, de la data comunicării biroului vamal a hotărârii de lichidare a antrepozitului vamal. Totodată, în termen de şapte zile acesta efectuează inventarierea mărfurilor păstrate în regim de antrepozit vamal.   În scopul asigurării executării uniforme a prevederilor legislației vamale, SV a elaborat proiectul ordinului cu privire la aprobarea modelului-tip al Dării de seamă privind mărfurile înmagazinate în antrepozitele vamale în proces de lichidare.

Cum este reflectată în evidenţa contabilă micşorarea capitalului social şi reţinerea impozitelor, conform legislatiei RM? Contabilitatea operaţiunilor aferente reducerii capitalului social se efectuează în baza deciziei fondatorilor şi prevederilor Standardului Naţional de Contabilitate

SRL „X” are o datorie nestinsă faţă de SRL „Y” ca urmare a unei tranzacții economice în sumă de 16 mii lei. În cazul în care creditorul „Y” nu a înaintat o acțiune în judecată privind recuperarea datoriei creditoare menționate, are dreptul creditorul „X” să reflecte această sumă la venituri?

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui forma IVAO15 „Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională”. Amintim că, conform modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.171/2019, sintagma „din activitatea operațională” a fost exclusă (art.544 alin.1 și 21 și Capitolul 71 al Titlului II) sau substituită cu alte noțiuni, cum ar fi „venitul determinat conform contabilității financiare” (art.542 alin.1) și „obiect al impunerii” (art.544 alin.1).

Rezidentul care are venituri de peste hotare pentru serviciile prestate în RM, poate beneficia de desemnarea procentuală?

Agentul economic ”X”, proprietar de bunuri imobiliare, în conformitate cu prevederile art. 282 alin. (2) din CF, pentru perioada fiscală aferentă anului 2018 a achitat impozitul pe bunurile imobiliare integral până la 30.06.2018. Ulterior, s-a constat necesitatea prezentării, pentru aceeași perioadă, a unei dări de seamă corectate. Se va menține în acest caz dreptul la reducerea în mărime de 15% de care a beneficiat agentul economic?

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.