Da, în conformitate cu art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:  a)să acorde subiecţilor impunerii scutiri suplimentare celor menţionate la art. 295; b) să acorde amînări la plata taxei pe anul fiscal respectiv

Da, în conformitate cu art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:         a)să acorde subiecţilor impunerii scutiri suplimentare celor menţionate la art. 295;      b) să acorde amînări la plata taxei pe anul fiscal respectiv.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri ce vizează amânarea rambursării creditelor și altor plăți aferente contractate de persoanele fizice de la organizațiile de creditare nebancare (OCN) a primit aviz pozitiv în cadrul ședinței Comisiei parlamentare mediu și dezvoltare regională.   Documentul prevede suspendarea cu până la 6 luni a obligației de plată a ratelor scadente aferente creditelor nebancare, reprezentând corpul creditului, dobânzile, comisioanele și alte plăți aferente, acordate persoanelor fizice de către OCN până la intrarea în vigoare a documentului.

Da, în conformitate cu art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:   a) să acorde subiecţilor impunerii scutiri suplimentare celor menţionate la art. 295;   b) să acorde amînări la plata taxei pe anul fiscal respectiv;   c) să prevadă înlesniri pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.

Da, în conformitate cu art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate: a) să acorde subiecţilor impunerii scutiri suplimentare celor menţionate la art. 295;  b) să acorde amînări la plata taxei pe anul fiscal respectiv;  c) să prevadă înlesniri pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.

Da, în conformitate cu art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:        a)să acorde subiecţilor impunerii scutiri suplimentare celor menţionate la art. 295;       b) să acorde amînări la plata taxei pe anul fiscal respectiv;         c)să prevadă înlesniri pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.

În cazul în care plătitorul vamal nu şi-a stins obligaţia vamală şi dacă acţiunile de sechestrare a bunurilor în contul stingerii acesteia nu au fost atacate în decursul a 30 de zile lucrătoare din data sechestrării, organul vamal va transmite bunurile sechestrate Serviciului Fiscal de Stat pentru comercializare, prevede Ordinul cu privire la modificarea Anexei nr. 32 la Ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr.30-O/2014 „Cu privire la aprobarea formularelor de executare silită a obligaţiei vamale şi a contractului-tip privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei vamale prin amânarea sau eşalonarea plăţilor”. Documentul a intrat în vigoare la data publicării acestuia în „Monitorul oficial” din data de 19 februarie curent.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății din 11 martie 2020, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 55 din 17 martie 2020 a instituit starea de urgență în RM pentru perioada 17 martie-15 mai 2020. Totodată, potrivit prevederilor art. 132 din CF, sarcina de bază a SFS constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiţii contribuabililor pentru conformare la respectarea legislaţiei, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

În cadrul ședinței din 21 octombrie a Executivului a fost aprobată decizia de inițiere a negocierilor și semnarea Protocolului de amendare a Acordului privind comerțul liber dintre Guvernele Republicii Moldova și al Ucrainei. Acesta prevede revizuirea regulilor de determinare a originii mărfurilor, aplicate de părți aplicate în cadrul comerțului bilateral.   Aprobarea amendamentelor vine în contextul în care Ucraina aplică din luna ianuarie 2019 prevederile Convenției cu privire la regulile de origine preferențiale Pan-Euro-Mediteraneene în comerțul cu Uniunea Europeană, la care țara noastră este membru încă din anul 2015. Conform Protocolului II al Acordului de Asociere RM-UE, Moldova aplică prevederile Convenției în comerțul cu țările UE.  

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al altor parteneri de dezvoltare, a elaborat raportul Matricea COVID 19 de impact al crizei legate de pandemie  asupra sectoarelor economice (conform definiției în CAEM). Matricea de politici pentru recuperarea economică în condiții de pandemie conține acțiuni grupate în trei categorii:   Reducerea constrângerilor normative în suportul sectorului privat afectat de criza pandemică Oferirea facilităților și reducerea constrângerilor administrative în domeniul fiscal Oferirea suportului de stat pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie.

Parteneriatul Strategic între Serviciul Vamal și Poșta Moldovei în domeniul facilitării comerțului și digitalizării economiei a fost încheiat în cadrul evenimentului desfășurat astăzi, 8 aprilie 2021. Obiectivele acestui parteneriat țin de impulsionarea digitalizării economiei naționale și include mai multe acțiuni, cum ar fi: simplificarea procedurilor vamale, îmbunătățirea securității corespondenței, sporirea schimbului de date electronice, aprobarea unor formulare poștale în calitate de declarații vamale, facilitarea prelucrării datelor în cadrul trimiterilor poștale, inclusiv  obținerea de către autoritatea poștală a statutului de AEO, care a devenit prima instituție de stat care a obținut statutul AEO.   Cu această ocazie,  Sergiu Burduja, directorul Serviciului Vamal, a menționat că instituțiile

În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;

Obligațiile fiscale calculate în anul 2020 la bugetul public național (BPN) de către contribuabilii monitorizați prin prisma Programului de conformare a contribuabililor, au constituit 788,8 mil. lei, fiind în creștere față de rezultatele similare din anul 2019 cu circa 117,3 mil. lei sau cu 17%. În același timp, obligațiile fiscale achitate la BPN de contribuabilii monitorizați s-au majorat cu aproape 101,7 mil. lei (14%) și au depășit 819,8 mil. lei.   Datele au fost prezentate de Serviciul Fiscal de Stat, care a publicat recent rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor (Program).

Da, potrivit art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:  a) să acorde subiecţilor impunerii scutiri în plus la cele enumerate la art.295;  b) să acorde amânări la plata taxelor locale pe anul fiscal respectiv;  c) să prevadă înlesniri la plata taxelor locale pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.           De asemenea, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale poate aplica toate sau numai o parte din taxele locale, în funcţie de posibilităţile şi necesităţile unităţii administrativ-teritoriale (art. 297 alin. (1) Codul Fiscal).

Prin reglementările art. 214 din Codul administrativ1 (CA), legislatorul a stabilit ca garanție a asigurării legalității acțiunea de suspendare a executării actului administrativ individual contestat – întrerupere temporară a efectelor juridice produse de un act juridic.   Suspendarea actelor administrative reprezintă o garanţie a asigurării legalităţii, ce intervine, însă, în cazuri de excepție, în situaţii limită, și are în vedere fie întreruperea temporară a producerii de efecte juridice (ceea ce înseamnă că actul era în vigoare), fie amânarea pentru o perioadă a producerii de efecte juridice.

Contribuabilul „X”, înregistrând restanţe faţă de bugetul public naţional, a depus cerere la organul fiscal privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare. În scopul asigurării stingerii acesteia, contribuabilul a propus în gaj organului fiscal un bun mobil care îi aparţine cu drept de proprietate, precum şi un bun imobil ce aparţine cu drept de proprietate entităţii „Y”. Poate beneficia contribuabilul „X” de modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare?