Reprezentanţii Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale şi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au negociat, la 16 aprilie anul curent, proiectul Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) în vederea realizării proiectului de răspuns de urgență la COVID-19.

În Monitorul Oficial din 20 iunie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 76 din 16 iunie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară.  În circumstanțele excepționale create de pandemia COVID-19, contribuabilii, indiferent de mărime, se confruntă cu o lipsă severă de lichiditate și, în acest caz, au dificultăți în îndeplinirea obligațiilor de plată. Pentru reducerea impactului negativ asupra fluxurilor de numerar, lista măsurilor instituite de către autorități în vederea sprijinirii activității de întreprinzător a fost suplinită cu un nou mecanism de susţinere – Programul de rambursare a TVA.  

Persoana fizica X în luna martie prestează servicii de consultanță unei întreprinderi Y în baza contractului de prestări servicii. Are dreptul persoana fizică, la determinarea impozitului pe venit aferent veniturilor obținute din prestarea serviciilor, să beneficieze de scutirea personală? Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) este în drept să beneficieze de scutirile prevăzute la art.33-35 din Codul fiscal (CF). Conform art.88 alin.(1) din CF, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Care este mărimea procentuală a contribuțiilor de asigurări sociale de stat a gospodăriilor țărănești? Țin să menționez că tariful contribuțiilor pentru gospodăriile țărănești la momentul actual nu este stabilit. Cauza este că în sistemul public de asigurări sociale se aigură fiecare persoană fizică, în dependență de statutul pe care îl deține persoana: angajatori și angajați în baza contractului individual de muncă, persoanele fizice, cu excepţia pensionarilor, persoane cu dizabilităţi, persoane supuse asigurării de stat obligatorii din bugetul de stat.

Întreprinderea de proiectare a transferat unei companii avans pentru lucrări care au fost efectuate, dar nu a fost predate prin act și nu a fost eliberată factura fiscală. Cum se poate de închis avansul, cu toate că suma contractului este mai mare? Directorul companiei date a dispărut, este în căutare și procese de judecată. Avansul a fost transferat cu 2 ani în urma și nu știm cum să închidem cel puțin suma avansului.

Gospodăriile ţărăneşti care au salariaţi vor prezenta Declaraţia IPC18 lunar sa o singură data la sfârşit de an?

Se indică sau nu în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15) veniturile deja impozitate și declarate, obținute din activitatea de întreprinzător desfășurată de Întreprinzătorul Individual și Gospodăria Țărănească?

Veniturile obținute din activitatea agricolă de către micii producători în anul 2018 constituie, în medie, 5565 lei per gospodărie și 14 425 lei la 1 ha, potrivit datelor Biroului Național de Statistică cu referire la activitatea agricolă a micilor producători agricoli în anul 2018. Datele se referă la gospodăriile care dispun numai de loturi pe lângă casă. Totodată, costul materialelor și serviciilor procurate a fost, în medie, de 3381 lei pe o gospodărie, iar la 1 ha – de 8764 lei. În cazul gospodăriilor care dispun de loturi pe lângă casă și terenuri de fermier, veniturile obținute pe o gospodărie constituie 11 185 lei, iar la 1 ha – 9940 lei. Costul materialelor și serviciilor procurate în acest caz a fost de 5470 lei, iar la 1 ha – de 4861 lei.

În conformitate cu pct. 9 din Regulamentul

Conform prevederilor art. 14 pct. 1) din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 3 ianuarie 1992, întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sunt interzise de legislaţie. În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală – gospodăria ţărănească (de fermier).

Noțiunea de subdiviziune este reglementată de art. 5 pct. 29 din Codul fiscal (CF) și constituie unitatea structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuțiile acesteia. Conform prevederilor art. 8 alin. (2), lit. e) din CF, contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral, ţinând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Care este regimul fiscal privind impozitul pe venit aplicat la livrarea producţiei agricole (producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural) unui agent economic – persoană juridică sau unei gospodării ţărăneşti (de fermieri), întreprinderii individuale de către o persoană fizică ce nu practică activitate de întreprinzător? În conformitate cu prevederile art.901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),

Care este procedura de reflectare corectă a sumei TVA de care beneficiază gospodăria țărănească, conform art. 102 (1), devenită plătitor TVA din 01.11.2017? Până la momentul dat gospodăria țărănească a ținut contabilitatea simplificată cu prezentarea Declarației UNIF, respectiv, la cheltuielile perioadei de gestiune au fost indicate sumele inclusiv TVA. Are dreptul gospodăria țărănească să ajusteze cheltuielile anului 2017 cu suma TVA care o va trece în cont?

Poate fi prelungită perioada de depunere a Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma CET15) pentru persoana fizică – cetățean pentru anul 2016? Dar pentru persoana fizică care desfășoară activitate de întreprinzător – întreprindere individuală sau gospodărie țărănească? Dacă aceasta este posibil, atunci care este mărimea acestei perioade și cum poate fi prelungită?

Pentru prezentarea tardivă a declarației cu privire la impozitul pe venit, se aplică prevederile art. 260 alin.(2) din Codul fiscal. Totodată, art. 83 alin. (9) din Codul fiscal prevede că gospodăria țărănească (de fermier) care pe parcursul perioadei fiscale nu a avut angajați și nu a obținut venit impozabil este scutită de obligația privind prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit.

Cum se reflectă în declaraţie suma TVA aferentă unei datorii compromise de către furnizor, dacă la prestarea serviciului în urma careia s-a format datoria s-a calculat prorata? În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din Codul fiscal, datoriea compromisă reprezintă creanță care este nerambursabilă în cazurile în care:

Darea de seamă la taxa pentru apă se prezintă în baza formularului tipizat al Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 15), aprobat prin Ordinul IFPS nr. 1721 din 5 decembrie 2014 (art. 301 alin. (1) din Codul fiscal).

Conform Modului de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 596 din 13 august 2012 (anexa nr.2), anexa 9D la Declarația menționată se completează de către întreprinzătorul individual.

Gospodăria Ţărănească, devenind plătitor de TVA în 2017, a decis să treacă în cont TVA, conform art. 102 din CF, de la procurările efectuate pe ultimii patru ani – 2013-2016. Este corect? În conformitate cu prevederile art. 112 alin. (1) din Codul fiscal,

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.