Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Activitatea administratorilor este de un înalt grad de responsabilitate atât faţă de patrimoniul debitorului, cât şi faţă de cel al creditorilor.

Bunurile și mijloacele bănești ale operatorilor economici, care au admis consumul neautorizat al rezervelor de stat și de mobilizare sau ale celor care au stocat bunurile într-o cantitate mai mică decât cea stabilită, ar putea fi sechestrate până la restituirea integrală a stocurilor diminuate. Acțiunea va fi întreprinsă de Agenția Rezerve Materiale ce va putea emite decizii executorii, care vor permite sesizarea executorilor judecătorești și aplicarea sechestrelor. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative a fost aprobat cu vot unanim de către membrii Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Scopul documentului este aducerea cadrului normativ în conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare și prevenirea riscurilor de prejudiciere a intereselor statului.

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

Publicația Periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor subiecților impunerii cu impozitul pe avere că termenul de achitare a acestuia expiră pe data de 25 decembrie. Totodată, luând în calcul că unele persoane în continuare confundă noțiunile de impozit pe bunurile imobiliare și impozit pe avere, republicăm acest articol, care argumentează logica legiuitorului. La 15 septembrie 2017 Curtea Constituţională a înregistrat o nouă sesizare (122g) privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2874 din Codul fiscal aferente impozitului pe avere.

Guvernul, în cadrul ședinței din 7 decembrie 2022, a aprobat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative elaborat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale în scopul reducerii fenomenul de muncă nedeclarată și a salariului în plic.

În scopul stimulării dezvoltării conceptului de responsabilizare financiară conform standardelor internaționale, cu delimitarea clară a atribuțiilor, pentru a nu se dubla cu sistemul de Control Financiar Public Intern și funcțiile auditului extern,

În articolul publicat anterior ”Blocarea fondurilor și a resurselor economice de Serviciul Fiscal de Stat în scopul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de Republica Moldova” au fost elucidate atribuțiile autorității fiscale în punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de RM.

În primele 9 luni ale anului curent, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) a efectuat 190 de controale privind conformitatea produselor nealimentare și prestării serviciilor la agenții economici, activitățile cărora prezintă un grad sporit de risc, dintre care 179 au fost  planificate și 11 inopinate, potrivit datelor publicate de Agenție.   În cadrul a 131 controale, ce constituie o pondere de 68,9% din numărul celor efectuate, au fost depistate neconformități ce țin de: nesoluționarea/refuzul de a înregistra petiția, lipsa registrului de reclamații;

Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

În cadrul ședințelor desfășurate pe data de 11 mai 2022 mai multe Comisii parlamentare a fost examinat proiectul de lege ce prevede completarea cadrului normativ cu reglementări în domeniul prevenirii și soluționării hărțuirii la locul de muncă.   Proiectul vine cu propunerea de suplinire a unor acte normative (a Legii nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de şanse între femei şi bărbaţi, a Codului contravențional, a Legii sindicatelor nr. 1129/2000, a Legii nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii), inclusiv a Codului muncii, cu prevederea ce impune angajatorul să prevadă un mecanism de soluționare a plângerilor cu referire la hărțuirea

Prevederi generale privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile publice. În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent,

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

Estimarea veniturilor prin metode indirecte reprezintă o procedură prin care autoritatea fiscală determină venitul impozabil al unei persoane fizice, în baza unei analize a situației sale fiscale, atunci când veniturile reale nu sunt declarate integral sau lipsesc cu desăvârșire.

Serviciul Fiscal de Stat a plasat pentru consultări publice proiectul modificărilor și completărilor ce urmează a fi aprobate în Ordinul nr.93 privind aprobarea Regulamentului cu privire la depunerea și recepționarea petițiilor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat din 1 martie 2019. Amintim că Ordinul SFS nr.93 a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. Regulamentul cu privire la depunerea și recepționarea petițiilor stabilește o procedură clară de depunere, recepționare și examinare a petițiilor, indicând drepturile și obligațiunile părților implicate în proces.

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative vin cu intervenții și la capitolul ,,Evidența fiscală și executare silită”, principalele fiind prezentate în continuare.

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce se referă la plafonarea taxelor locale, stabilite prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative. Amintim, aceasta ține de politica bugetar-fiscală pentru anul curent și prevedea plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.   Decizia a fost luată astăzi, după examinarea Sesizării nr. 220a/2020. Hotărârea instanței este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.   Cu detalii vom reveni după publicarea hotărârii Curții Constituționale.  

Administratorul debitorului ,,X” a depus o cerere introductivă la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de persoana juridică administrată. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău a fost admisă spre examinare cererea introductivă, fiind instituită perioada de observaţie, cu aplicarea tuturor măsurilor de asigurare. Ulterior, administratorul debitorului ,,X” a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului ,,a cărui lipsă însă nu împiedică admiterea spre examinare a cererii introductive” din art. 17 lit. g) al Legii insolvabilităţii nr.149 (în continuare – Legea nr.149), iar instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia.

Astăzi, 13 aprilie, Curtea Constituțională a examinat în fond sesizarea cu nr.49a/2020 prin care a fost solicitat controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă şi modificarea unor acte normative. Amintim că, pe data de 9 aprilie, CC a suspendat acțiunea Legii nr. 56.

Începând cu 21 iunie 2023, în contextul modificărilor operate la Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, legiuitorul permite persoanelor fizice cetățeni de a desfășura în baza patentei de întreprinzător două genuri de activitate noi, incluse în Anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător (în continuare – Lege) și anume: