Acest articol este destinat administratorilor și contabililor din sectorul organizațiilor non-guvernamentale (în continuare ONG), care nu au scopul obținerii profiturilor, dar înregistrează venituri din activități economice, efectuează import de servicii sau anumite procurări. Actualmente, Codul fiscal (CF) aprobat prin Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare nu conține pentru organizațiile non-guvernamentale anumite prevederi sau facilități speciale aferente modului de înregistrare, declarare sau calculare a taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA).

Contribuabilii (persoane fizice rezidente) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător și care au un venit anual mai mare de 360 mii lei din surse impozabile, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901, nu vor avea dreptul să beneficieze de scutirea personală stabilită anual la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal (CF). Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Scopul proiectului constă în aducerea prevederilor unor Regulamente în concordanță cu modificările și completările operate în CF prin Legea nr.122 din 16 august 2019 (publicată MO din 6 septembrie curent).

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

În trimestrul trei al anului 2019, Serviciul Fiscal de Stat a înregistrat o majorare a veniturilor la BPN aferent impozitului pe venit din transmiterea în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare cu 42,8% față de trimestrul III al anului 2018. Potrivit datelor din Sistemul informațional al SFS la situația din 24 septembrie, în trimestrul III al anului curent la bugetul public național au fost încasate în total venituri obținute din transmiterea în posesie și/sau folosință a bunurilor imobiliare în sumă de 5,1 mil. lei, depășind veniturile trimestrului III al anului 2018 cu 1,5 mil. lei.

În MO nr. 393-399 (7316-7322) din 27 decembrie 2019 a fost publicată Legea privind modificarea unor acte legislative nr.171 din 19 decembrie 2019, prin care sunt operate mai multe modificări la Codul fiscal, unele dintre care vizează reţinerea din plăţile efectuate în folosul rezidentului (art. 90). Anterior, prin Legea nr. 122 din 16 august 2019 pentru modificarea unor acte legislative, au mai fost aprobate modificări la art.90 din CF, fiind modificată cota impozitului privind reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată de la 7 % la 12%. Prin Legea nr. 171/2019 a fost reformulat art. 90 din CF cu scopul ca acesta să stabilească clar următoarele aspecte:

În cazul desfăşurării unei activităţi de către persoana fizică cu scopul obținerii unui venit survine obligaţia de înregistrare a activităţii. În acest sens ca forme de organizare a activității putem specifica: activitate independentă, Societate cu Răspundere Limitată, Întreprindere Individuală s.a. Pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md la panoul informativ este plasat ”Ghidul contribuabilului începător” care vă oferă o prezentare generală a ceea ce trebuie să cunoașteți despre aspectele fiscale în desfășurarea activității de întreprinzător.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor externe sau interne de către unitățile speciale de implementare a proiectelor Ministerului Finanțelor ar putea fi extins cu 12 zile. Astfel, dacă la momentul actual acestea prezintă Ministerului lunar, până la data de 3 a lunii următoare lunii de gestiune, dările de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor, însoţite de setul de documente ce confirmă primirea împrumutului, se propune ca dările de seamă să fie prezentate până la data de 15 a lunii respective.

Pe parcursul primelor 3 luni ale anului 2017 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 4435,2 mil. lei, ceea ce reprezintă 25,3% din suma anuală aprobată de 17513,8 mil. lei.

Mijloacele financiare primite de beneficiari în urma desemnării procentuale pot fi utilizate într-un termen ce nu depăşeşte două perioade fiscale după cea în care a fost efectuată desemnarea. Sumele neutilizate în această perioadă urmează a fi restituite la buget până la data-limită de depunere a raportului privind modul de utilizare a sumelor primite. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la modificarea și completare Ordinului nr. 188 din 30 decembrie 2014, prin care au fost aprobate Indicațiile metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, venim cu explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard. Acestea pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. SNC ”Deprecierea activelor” s-a modificat prin expunerea domeniului de aplicare (pct.3) în redacție nouă, fiind excluse trimiterile la IFRS. Astfel, acesta se va aplica la contabilizarea deprecierii activelor, cu excepţia:

Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil,

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-octombrie 2019 au fost înregistrate 10942 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Acestea au fost înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate. Ca urmare a transmiterii în locațiune a bunurilor imobile și drept rezultat al înregistrării contractelor de către SFS, la buget au fost încasate venituri în sumă de 18,4 mil. lei, depășind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 5,5 mil. lei sau o creștere de 42,5 %.

În legislația actuală nu se regăsesc norme ce ar stabili expres care va fi mărimea diurnei în cazul în care organizatorul suportă cheltuielile pentru asigurarea delegatului cu diurnă, burse etc. prin rambursarea mijloacelor financiare la conturile entității delegatare după finalizarea perioadei de delegare. În acest sens, a fost elaborat proiectul de hotărâre a Executivului pentru modificarea anexei nr.1 la Hotărârea nr. 10/2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova.

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?

SRL YYY, rezidentă a Republicii Moldova, a fost sancționată de către o autoritate din străinătate pentru nerespectarea prevederilor legale ale statului respectiv în procesul de transportare a mărfurilor pe teritoriul acestuia. Este sau nu deductibilă în scopuri fiscale amenda aplicată contribuabilului din Republica Moldova care a fost achitată în străinătate?

Începînd cu 1 ianuarie 2019, cheltuielile legate de achitarea ajutorului material anual şi a compensaţiilor parţiale a cheltuielilor prin intermediul prestatorului de servicii de plată, vor fi acoperite din bugetul de stat. Actualmente, potrivit Legii Fondului de susţinere a populaţiei, finanţarea programelor cu destinaţie specială în domeniul asistenţei sociale şi serviciilor sociale incluse în pachetul minim de servicii sociale, se realizează din contul transferurilor lunare efectuate de către persoanele juridice care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 2,5 % din venitul obţinut din vânzările aferente acestor servicii şi transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 50 de lei de la perfectarea şi eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului.

În cazul în care angajatorul din Republica Moldova a reținut, contrar Convenției, impozit pe venit din venitul salarial al persoanei angajate cetățean al Republicii Moldova delegate în România, care ar fi etapele procedurii pentru efectuarea restituirii impozitului pe venit achitat/reţinut în plus? Potrivit prevederilor art.83 alin.(5) din Codul fiscal (CF), persoanele fizice care nu sunt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, la depistarea faptului de plată în plus la impozit, au dreptul să prezinte o declarație în care vor indica suma plătită în plus, care urmează să fie restituită conform legislaţiei fiscale.

În urma auditului efectuat în cadrul activității parcurilor IT, s-au depistat unele erori, cele mai frecvente vizând constatarea și clasificarea veniturilor, calcularea impozitului unic, notificarea angajaților, determinarea impozitelor și taxelor etc. În cadrul seminarului ”Greșelile tipice în evidența contabilă a rezidenților pacurilor IT”, organizat de ACAP în colaborare cu ATA Consult SRL, au fost trecute în revistă o parte din aceste erori. Potrivit auditorului Vera Baciu, au fost identificate greșeli la documentele primare ce stau la baza constatării veniturilor în cadrul tranzacțiilor internaționale. În conformitate cu pct.3 din art.12 „Documente primare cu regim special” din Legea contabilității și raportării financiare, pentru operațiunile cu caracter internațional drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute în contract.

În anul 2017, din drepturile de import-export au fost percepute peste 20372 mii lei. Suma este în creștere cu 2896 mii lei față de cea din anul 2016, când au fost colectate 17 476 mii lei și cu 4547 mii mai mult decât a fost acumulate în anul 2015 (15825 mii lei). Din taxele vamale, în anul 2017 au fost colectate 1 068 mii lei, cu 85 mii lei mai mult comparativ cu anul 2016, când au fost percepute 983 mii lei. În același timp, indicatorul a crescut cu 160 mii față de suma din anul 2015, când s-au perceput circa 908 mii lei.