Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi proiectul legii ce se referă la măsurile de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate cu Fondul Monetar Internațional. Documentul conține modificări la Codul Fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 34 din 22 februarie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) şi art. 133 alin. (8) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 8 februarie 2007, ediţie specială), precum şi a modificărilor operate prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 353-357, art. 288),

Normele ce ţin de asigurarea socială a persoanelor asigurate angajate la întreprinderile rezidente a Parcului IT sunt expuse în Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), care stipulează că salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.Venitul lunar asigurat al acestor salariaţi va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul  respectiv. Salariaţii rezidenţilor parcului obţin statutul de persoană asigurată în sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în baza informaţiei actualizate şi prezentate în Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, conform legislaţiei în vigoare.  

Începând cu 1 ianuarie 2023, la verificarea respectării interdicțiilor legale de achitare a salariului sau a altor plăți, precum și pentru stabilirea faptului achitării acestora fără reflectarea acestora în evidența contabilă, inspectorul de muncă va putea aplica metode și surse indirecte.

Polița de asigurare medicală ar putea fi exclusă la depunerea dosarului pentru prelungirea dreptului de ședere al străinilor în Republica Moldova. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. În prezent, potrivit art.33 din Legea privind integrarea străinilor în RM, autoritatea competentă pentru străini (Biroul Migrație și Azil) poate prelungi dreptul la şedere provizorie în Republica Moldova doar dacă străinul face dovada asigurării medicale. În nota documentului se menționează că, deoarece achitarea primelor respective nu ține de competența autorității, iar verificarea persoanei în sistemul asigurărilor obligatorii medicale tergiversează procesul de documentare al străinilor și duce la încălcarea termenului prevăzut pentru prelungirea dreptului de ședere, această prevedere poate fi exclusă.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (număr unic 805/MF/2020), care vine cu precizări privind achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru plățile calculate pentru luna decembrie 2020, dar achitate de angajator în luna ianuarie 2021.   Amintim, din 1 ianuarie 2021 intră în vigoare modificările la Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. 

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Potrivit art. 70 alin. (1) și art. 71 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, nerezidenţii care obţin venituri impozabile din RM au obligaţia de a plăti impozit determinat conform modului stabilit de capitolul 11. Venituri ale nerezidenţilor obţinute din RM, indiferent dacă sunt primite în RM sau în străinătate, se consideră veniturile din comercializarea mărfurilor.

Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

Unul dintre angajații întreprinderii în baza cererii în formă scrisă a solicitat acordarea concediului paternal. La revenirea din concediul paternal, a prezentat un certificat medical pentru o boală obișnuită care confirmă că o parte din zilele de aflare în concediul medical se suprapuneau cu perioada de aflare în concediul paternal. Poate beneficia angajatul concomitent de indemnizația paternală precum şi de indemnizația de incapacitate temporară de muncă, inclusiv din mijloacele angajatorului?

Agenția de Rezerve Materiale va propune Guvernului spre aprobare, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, proiectele Nomenclatorului bunurilor din rezervele de stat și a Nomenclatorului bunurilor din rezervele de mobilizare, va stabili volumele maxime ale stocurilor și ale stocurilor intangibile coordonate cu autoritățile publice centrale și de specialitate în domeniul rezervelor de stat și de mobilizare.   MAI a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la modificarea unor acte normative, ce are ca scop uniformizarea prevederilor legale în domeniul rezervelor de stat și de mobilizare și crearea unui cadru normativ unitar.

Sistemul informațional automatizat ,,Registrul electronic al angajaților" (SIA REA) reprezintă un spațiu informațional unic pentru stocarea înscrierilor referitoare la apariția și modificarea raporturilor de muncă a angajaților, care oferă mecanisme automatizate și eficiente pentru gestionarea și monitorizarea on-line a informației despre persoanele angajate, precum și pentru analiza riscurilor nerespectării legislației, prevede proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modalitatea de ținere a Registrului electronic al angajaților și de utilizare a Sistemului informațional automatizat, inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat de astăzi, 8 aprilie 2021.  

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

Modificările la Regulamentul privind restituirea sumelor din bugetul asigurărilor sociale de stat plătitorilor de contribuţii, operate prin Ordinul nr. 201-A din 29 septembrie 2021 al Casei Naționale de Asigurări Sociale, a fost publicat în ediția MO din 15 octombrie. Ordinul a fost emis în scopul ajustării reglementărilor restituirii sau recuperării a mijloacelor din bugetul asigurărilor sociale de stat.   Astfel, restituirea mijloacelor din BASS se efectuează în baza cererii plătitorului. În caz de nedepunere a cererii privind restituirea mijloacelor din BASS, excedentul sumelor plătite în plus se lasă în contul stingerii obligaţiilor ulterioare. Totodată, restituirea va fi posibilă cu condiţia că plătitorul nu are restanţe faţă de BASS. În cazul în care plătitorul are obligaţii faţă de acest buget, în mod prioritar va fi asigurată stingerea acestora.

În cadrul ședinței din 24 mai anul curent cabinetul de miniștri a aprobat un șir de modificări la mai multe Hotărâri de Guvern, elaborate de către Ministerul Finanțelor în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 356/2022 (politica vamală și fiscal pentru anul 2023), intrate în vigoare din 1 ianuarie anul curent.

În ultimii doi ani, un subiect de mare interes pentru antreprenori a fost și este în continuare obligația de a prezenta și actualiza informația cu privire la beneficiarul efectiv al companiilor. Această cerință a devenit cunoscută începând cu 1 iulie 2023, dată la care au intrat în vigoare

Listele de verificare, în baza cărora se inițiază controlul de stat asupra activității de întreprinzător, ar putea fi transmise în mod obligatoriul odată cu delegația de control, pentru informarea persoanei despre cerințele care vor fi inspectate și pentru asigurarea că organul de control va face uz de listele de verificare și va desfășura controlul în limita acestor liste.

Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.17 din 29 ianuarie 2021 a introdus modificări  în formularul dării de seamă forma IPC21, precum și în Instrucțiunea privind completarea acestuia  (formular aprobat prin Ordinul MF nr.94 din 30.07 2020).   Modificarea formularului în cauză a fost condiționată de completările operate la Codul fiscal  și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999  (prin Legea nr.257/2020). Astfel, art.90 1 din Codul fiscal a fost completat cu un nou alineat (alin.37) prin care s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie

Guvernul, în cadrul ședinței din 1 octombrie curent, a aprobat Procedura privind constatarea faptului dacă o anumită activitate este sau nu expusă direct concurenței, necesară în scopul instituirii unei proceduri clare, previzibile și aliniate standardelor europene, care să reglementeze modalitatea de constatare a expunerii directe la concurență.

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.