Pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 6 august,  este inclus proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice.     Potrivit proiectului, dosarul achiziţiei publice se întocmeşte şi se păstrează de către autoritatea contractantă care desfăşoară proceduri de achiziţii publice.

Restricția asupra comercializării produselor alimentare neambalate în unitățile de comerț de pe teritoriul stațiilor de alimentare cu carburanți ar putea fi eliminată. Proiectul de lege respectiv este propus spre consultări publice de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Astfel, se propune ca în unitățile de comerț din incinta stațiilor produsele alimentare să fie comercializate cu respectarea cerinţelor Regulamentului sanitar pentru unităţile comerciale cu profil alimentar, redacția în vigoare a p. 6 din care stipulează că în unităţile de comerţ din incinta staţiilor pot fi comercializate doar produse alimentare ambalate.

Relațiile Republicii Moldova cu Banca Mondială şi implementarea Cadrului de Parteneriat cu Țara al Grupului Băncii Mondiale au fost discutate de prim-ministrul Pavel Filip și Satu Kahkonen, Director de țară pentru Belarus, Moldova și Ucraina. Părțile au făcut un schimb activ de opinii privind pachetul de legi care vizează amnistia capitalului, reforma fiscală și suportul pentru business.

Serviciul Fiscal de Stat desfășoară cu regularitate acțiuni de specialitate menite să prevină și să combată ilegalitățile fiscale. Astfel, în luna martie 2018, SFS a dat start unei campanii ample de sensibilizare, prevenire și combatere a fenomenului muncii la negru cu genericul „Refuză salariul în plic — cere să îți fie respectate drepturile!”.

În nouă luni de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte expediate de instituțiile publice, agenții economici și cetățeni prin intermediul platformei on–line www.raportare.gov.md către Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică a atins cifra de 1,25 mil. Majoritatea absolută dintre acestea (circa 1,3 mil.) au fost transmise de către instituții publice și agenți economici. Ghișeul a fost lansat la 27 ianuarie curent, acesta fiind primul serviciu centralizat de raportare financiară și statistică la nivel de țară.

Сonform prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la filantropie și sponsorizare nr. 1420-XV din 31.10.2002,

Serviciul Fiscal de Stat de comun cu angajații Inspectoratului Național de Patrulare au desfășurat în municipiul Chișinău o operațiune ordinară de verificare a transportatorilor de pasageri în regim taxi. Inspectorii fiscali au verificat legalitatea activității acestora. Astfel, din 13 mașini de taxi verificate, inspectorii fiscali au constatat în toate cazurile că șoferii acestora nu dețin acte necesare care ar permite desfășurarea acestui gen de activitate.

Legea privind activitatea băncilor va fi completată cu un articol ce va stabili procedura de anulare, emitere și vânzare a cotelor de participare deținute cu nerespectarea cerințelor privind calitatea acționariatului. Parlamentul a votat săptămâna trecută un proiect de lege ce vine cu modificări şi completări ale cadrului juridic actual de eliminare a acţionarilor necorespunzători din sectorul bancar.

Examinarea, conform procedurii prealabile în contenciosul administrativ, a contestațiilor depuse de persoanele supuse controlului de către organul vamal, care se consideră vătămate într-un drept prin actele administrative emise în cadrul procedurii de control, acțiunile sau inacțiunile organului vamal, ale colaboratorilor vamali în cadrul procedurilor, dar şi examinarea materialelor aferente cazului, identificarea practicilor defectuoase în domeniul controlului de stat fac parte din atribuţiile Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul Serviciului Vamal (SV).

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

Guvernul urmează să lanseze realizarea unui Program-pilot ce prevede crearea în cadrul unor misiuni diplomatice, oficii consulare și autorități ale administrației publice locale (APL) de nivel întâi a Centrelor unificate de prestare a serviciilor (Program-pilot CUPS).   CUPS vor fi puncte unice de acces de depunere a cererilor de prestare a serviciilor publice și de recepționare a rezultatului prestării, instituite ca subdiviziuni interne ce intra în contact cu beneficiarii serviciilor publice (front office) la nivelul autorităților APL de nivelul I (primarii) sau al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale RM, pentru serviciile publice prestate de autoritățile administrației publice centrale.

Pe parcursul activității sale entitatea poate înregistra datorii față de personal, furnizori, cumpărători, bănci, față de buget, organele de asigurări sociale şi medicale, fondatori, față de alți creditori pentru care entitățile nu şi-au onorat obligațiile în termenul stabilit şi al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, acestea urmează a fi decontate atât în contabilitatea entității, cât şi în fiscalitate.   Termenul de prescripție extinctivă este prevăzut de art. 267-283 Codul civil al RM nr. 1107-XV/2002 (CC), totodată Codul muncii al RM nr. 154/2003 prin prisma art. 355 prevede că cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

Guvernul a aprobat, în ședința de ieri, Lista autorităţilor şi instituţiilor reprezentate în Grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2019-2023, în care vor fi incluși reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, Ministerului Finanţelor, Consiliului de supraveghere publică a auditului și ai Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. De asemenea, în Grupul de lucru se vor regăsi reprezentanți ai Băncii Naţionale, Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor, Centrului Naţional Anticorupţie,

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de monitorizare și control a agenților economici activitățile cărora prezintă riscuri sporite de evaziune fiscală – gestionari ai sălilor de ceremonii și/sau restaurante, dar și a comercianților de flori. Ca urmare a identificării riscurilor în activitatea agenților economici ce prestează servicii în domeniul alimentației publice, pe 10 mai curent au fost instituite posturi fiscale la 26 dintre aceștia.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

Comisia Europeană va oferi țării noastre peste 12 mil. euro în scopul susținerii potențialului de creștere al Republicii Moldova și fortificării capacităților în domeniul guvernanţei economice. Astăzi, 25 iulie, la Guvern a fost aprobată inițierea negocierilor asupra Acordului de finanțare dintre Executivul Republicii Moldova și Comisia Europeană cu privire la consolidarea potențialului de creștere al Moldovei printr-un mediu economic transparent, eficient, competitiv și rezistent.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Guvernul a susținut Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul asigurării ordinii publice pentru anii 2018-2020, obiectivul căruia este majorarea nivelului integrităţii, responsabilităţii, transparenţei şi a rezistenţei în faţa riscurilor de corupţie ale funcţionarilor din cadrul aparatului central, autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.