Care sunt perspectivele emiterii de euroobligațiuni de către Republica Moldova? Întrebările la acest subiect, dar și aspectele principale ce țin de instrumentul financiar Eurobond, au constituit subiectul de discuție a unui club de presă, la care a participat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene.

Prim-ministrul Ion Chicu a convocat o ședință dedicată examinării procesului de plasare de către Republica Moldova a eurobondului. Au fost examinate etapele necesare de parcurs și prevederile cadrului legal național care reglementează fiecare din etape. Ministerul Finanțelor discută cu companiile specializate în aprecierea ratingului de credit pentru țară pentru a clarifica condițiile de contractare. Au fost examinate căile urmate în plasarea eurobondului de către Armenia și Serbia și notate soluțiile identificate de aceste state în contractarea companiilor de consultanță și pregătirea proiectelor.

Bulgaria a atras o cerere suficientă din partea investitorilor astfel încât să poată reduce randamentele la prima sa emisiune de eurobonduri din acest an, informează Bloomberg, potrivit Agerpres.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) și Institutul Național de Standardizare vor lansa, în comun, în cea de-a doua jumătate a anului curent, un proiect ce va spori accesul la standardele europene privind calitatea şi siguranţa în construcţii. Scopul și obiectivele proiectului au fost discutate astăzi, 11 mai 2016, în cadrul unei şedinţe oficiale la minister.

Moldova va prelua experienţa României în implementarea sistemului de standarde europene în elaborarea, proiectarea şi construcţia clădirilor şi produselor din construcţii (Eurocoduri).

Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, decizie anticipată de toţi cei 54 de analişti economici consultaţi de Bloomberg. «Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%», se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

Bulgaria, cel mai sărac stat membru al UE, a reuşit să obţină aproape 1,5 miliarde de euro printr-o nouă emisiune de obligaţiuni pe zece ani care a atras comenzi de patru miliarde de euro, chiar dacă recent Standard and Poor's a retrogradat ratingul suveran al ţării la 'BBB minus', se arată într-un articol apărut joi în publicaţia britanică 'Financial Times' (FT). Banii obţinuţi din vânzarea obligaţiunilor urmează să fie folosiţi pentru achitarea bondurilor scadente în ianuarie şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Obiectivul Guvernului de la Sofia este înregistrarea unui deficit de 1,8% din PIB anul acesta.

Primele semne ale revenirii economiei cipriote se văd la orizont la mai puţin de un an de când ţara a avut nevoie de sprijinul de urgenţă al aşa-numitei “Troici“ formate din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană, scrie The Telegraph. În Cipru nu au existat revolte, iar cei 840.000 de locuitori s-au arătat uniţi, solidaritate determinată de faptul că s-au făcut sacrificii şi la vârf. Miniştrilor li s-a tăiat remuneraţia cu 45%, în timp ce salariile angajaţilor cel mai prost plătiţi din sectorul public au fost reduse cu doar 6,5%. Cei care câştigau sub o mie de euro pe lună au fost cruţaţi.

În fiecare an, peste jumătate din Produsul Intern Brut al Serbiei merge către plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Aceste cheltuieli uriaşe au adus statul încă o dată la mâna FMI, însă partidele din cadrul coaliţiei aflate la guvernare nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la implementarea unor măsuri de austeritate.

La finele lunii septembrie, 187 de ţări s-au reunit la Washington pentru a discuta despre criza economică cu care se confruntă economia globală. Miniştri de finanţe, guvernatori ai băncilor centrale, oameni de afaceri, lideri ai societăţii civile, uniunilor sindicale s-au adunat la şedinţa anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Cuvintele de ordine ale acesteea au fost urgenţa şi nevoia de a acţiona, de a se implica pentru guvernele din întreaga lume, şi, în special, din ţările zonei Euro, pentru a restabili încrederea investitorilor, a pieţelor, atît în soarta monedei unice europene, cît şi în stabilitatea financiară a lumii, aşa cum o cunoaştem astăzi. „În lumea noastră, atît de interconectată, evenimentele din economiiile avansate afectează pe toată lumea – de la fermierul din Kenya sau designerul brazilian, la omul de afaceri chinez”, a declarat în cadrul reuniunii directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.