03
07 2017
675

Managementul performanţei

În trecutul recent al managementului resurselor umane autohtone, managementul performanţei nu exista ca şi concept, fiind asimilat evaluărilor de performanţe. La rândul său acestea constau în aprecierea gradului în care salariatul îşi îndeplineşte responsabilităţile ce îi revin, în raport cu postul ocupat.


În accepţiunea modernă (cel puţin în cea teoretică, întrucât practica ne cam omoară), evaluarea performanţelor a devenit o parte componentă a unui sistem extrem de complex, numit managementul performanţei.

Ce este managementul performanţei şi ce foloase aduce el?

Managementul performanţei reprezintă suma intervenţiilor strategice care influenţează pe termen lung activitatea organizaţiei, ducând la îmbunătăţirea rezultatelor economice. Vorbim în fapt de un ansamblu de acţiuni gândite special pentru a îmbunătăţi rezultatele angajaţilor, departamentelor şi ale întregii companii.

Ca element al acestui sistem de management, evaluarea performanţelor reprezintă o analiză periodică retrospectivă a rezultatelor obţinute ca urmare a derulării strategiilor propuse.

Pe lângă evaluare, managementul performanţei mai cuprinde (într-o schemă simplistă): definirea rolurilor fiecărui departament/ individ, stabilirea indicilor de performanţă (ce anume defineşte performanţa); a standardelor de performanţă (care este nivelul optim care indică performanţa); comunicarea rolurilor, indicilor şi standardelor şi, nu în ultimul rând, asigurarea unui mediu propice reuşitei.

Dificultăţile care planează asupra acestor demersuri rezidă în însăşi dificultatea de a defini conceptul de performanţă. Este performanţă un comportament care duce la rezultate bune sau reprezintă chiar rezultatele şi efectele acestor comportamente? Răspunsul este dual, un management eficient al performanţelor având la bază atât indici comportamentali, cât şi rezultatele aşteptate, asumate şi obţinute.

La capitolul foloase, deşi pare un pleonasm, pricipalul beneficiu adus de un sistem eficient de management al performanţei este reprezentat chiar de performanţe.

Factorii care influenţează managementul performanţei

În general se consideră că lipsa de performanţe ale unei companii se datorează exclusiv angajaţilor acesteia. Există însă o serie de factori interni şi externi care pot perturba realizările unei organizaţii, precum: mediul organizaţional (există companii relaxate şi companii paranoice, al caror mediu blochează iniţiativa individuală şi, implicit, reuşita), stilul de management practicat (cel dictatorial generează mai puţine realizări decât cel democratic), mediul social-economic în care activează compania (când contextul economic este propice, evident că este mai uşor să fi performant), concurenţa directă şi indirectă (cât este de numeroasă, de agresivă, care este poziţionarea acesteia).

De aceea, managementul performanţei trebuie să constituie o preocupare permanentă a întregii echipe manageriale şi nu doar a departamentului de resurse umane şi trebuie să aibă întotdeauna în vedere contextul general, nu doar elemente punctuale.

Ce nu este managementul performanţei?

Deşi sună redundant, precizez încă o dată că „managementul performanţelor” nu este sinonim cu„evaluarea performanţelor”. Între cele două concepte există o relaţie de incluziune, primul incluzân-du-l total pe cel de-al doilea.

Managementul performanţei nu este un demers orientat spre trecut, spre analiză, ci unul îndreptat spre viitor, spre dezvoltare.

Managementul performanţei nu este un proces constatator, ci unul transformator . Nu este suficient să constaţi că nu ai performat în trecut ca pe viitor să obţii rezultate mai bune. Este nevoie de intervenţii manageriale, de schimbări pentru a putea realiza acest lucru.

Managementul performanţei nu este o formă de coerciţie sau control. Scopul său este de a optimiza rezultatele, nu de a penaliza indivizi sau departamente.

Managementul performanţei nu este un instrumentcare să ducă la mărirea salariilor sau a pachetelor de beneficii. Scopul său este acela de a îmbunătăţi activitatea angajaţilor pe termen lung, nu de a-i motiva pe termen scurt.

Managementul performanţei nu este un mod de a scăpa de angajaţii neproductivi . Deşi este posibil ca aceştia să devină victime în cazul în care performanţele lor rămân în mod constant sub nivelul dezirabil, managementul performanţei nu-şi propune să asaneze organizaţia, ci să-i sporească productivitatea.

via | www.marketwatch.ro

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.