1. Inflația nu va scădea, contrar "așteptărilor" BNM. Inflația va depinde în continuare preponderent de cursul valutar și volatilitatea acestuia.
2. În sectorul bancar se resimte lipsa leilor, lichiditățile devin insuficiente. Ratele depozitelor în lei cresc. Astfel, creditarea în lei va fi limitată.
3. Un procent mare de afaceri care s-au creditat vor întâmpina dificultăți majore în achitarea creditelor. Ratele date fac nerentabile majoritatea proiectelor investiționale.
4. Portofoliul de credite se va deteriora dur în 2016. Băncile se vor confrunta cu al doilea val de "curățire" a portofoliului de credite, însoțite de consecințele naturale în formă de pierderi financiare. Aceasta în condițiile în care multe bănci încă nu au finalizat pe deplin ciclul anterior de "curățare" a portofoliilor de credite provenit din perioada 2009-2010.
5. Rata de -4% PIB prognozată la început de an de echipa IDIS „Viitorul" este tot mai plauzibilă datorită deciziilor BNM. PIB negativ se va înregistra cel mai probabil și în 2016.

1. Va menține politica anti-inflaționista până când inflația anuală (!) nu va reveni în coridorul de 5% +/- 1.5% țintit. Acest eveniment va avea loc, în regim normal de derulare a economiei, după 12 luni de la ultimul eveniment ce a generat procesul inflaționist. În cazul dat, punctul de pornire este majorarea recentă a tarifelor la gaz si energie electrică, sau potențiala scădere a leului de la sfârșit de an. Este naturală întrebarea de ce BNM va reacționa în acest fel. Răspunsul constă în abordarea aplicată, care nu ține de analiză cauza-efect, ci una statistico-birocratică, în care intervenția va lua sfârșit în cazul îndeplinirii condiției enunțate mai sus. Doar un miracol deflaționist, cum ar fi roadă agricolă record sau înjumătățirea costului energiei electrice pe plan mondial, de natură să compenseze fenomenul inflaționist anterior ar putea determina BNM să stopeze presiunea anti-inflaționistă asupra economiei. În caz contrar, cel puțin încă un an nu vom putea asista la începerea relansării economice a națiunii și stoparea căderii veniturilor populației.
3. Va raporta Parlamentului că a întreprins toate măsurile posibile pentru stoparea inflației și readucerea ei în coridorul de 5% +/- 1.5% țintit, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla cel puțin următoarele 12 luni.
5. La întrebările: "Ce e de făcut cu scăderea economică și problemele mediului de afaceri aferent creditării?", va răspunde că aceasta nu este funcția BNM, ci a Ministerului economiei, agriculturii și a altor instituții de profil responsabile de dezvoltarea sectoarelor respective.

via | www.contabilsef.md