Care vor fi efectele majorării ratei de bază până la 19,5%

BNM ridică din nou rata de bază. De la 2 septembrie va fi 19.5%, în timp ce rezervele obligatorii sunt deja 32%. Asistăm astfel la realizarea scenariului similar perioadei 2008 — 2010, în care măsurile luate de BNM au dus la penurie de lichiditate în sistemul bancar, scumpirea creditelor și alterarea masivă a portofoliului de credite.

Care vor fi următoarele evenimente?

1. Inflația nu va scădea, contrar «așteptărilor» BNM. Inflația va depinde în continuare preponderent de cursul valutar și volatilitatea acestuia.
2. În sectorul bancar se resimte lipsa leilor, lichiditățile devin insuficiente. Ratele depozitelor în lei cresc. Astfel, creditarea în lei va fi limitată.
3. Un procent mare de afaceri care s-au creditat vor întâmpina dificultăți majore în achitarea creditelor. Ratele date fac nerentabile majoritatea proiectelor investiționale.
4. Portofoliul de credite se va deteriora dur în 2016. Băncile se vor confrunta cu al doilea val de «curățire» a portofoliului de credite, însoțite de consecințele naturale în formă de pierderi financiare. Aceasta în condițiile în care multe bănci încă nu au finalizat pe deplin ciclul anterior de «curățare» a portofoliilor de credite provenit din perioada 2009-2010.
5. Rata de -4% PIB prognozată la început de an de echipa IDIS „Viitorul" este tot mai plauzibilă datorită deciziilor BNM. PIB negativ se va înregistra cel mai probabil și în 2016.

Care vor fi acțiunile BNM?

1. Va menține politica anti-inflaționista până când inflația anuală (!) nu va reveni în coridorul de 5% ± 1.5% țintit. Acest eveniment va avea loc, în regim normal de derulare a economiei, după 12 luni de la ultimul eveniment ce a generat procesul inflaționist. În cazul dat, punctul de pornire este majorarea recentă a tarifelor la gaz si energie electrică, sau potențiala scădere a leului de la sfârșit de an. Este naturală întrebarea de ce BNM va reacționa în acest fel. Răspunsul constă în abordarea aplicată, care nu ține de analiză cauza-efect, ci una statistico-birocratică, în care intervenția va lua sfârșit în cazul îndeplinirii condiției enunțate mai sus. Doar un miracol deflaționist, cum ar fi roadă agricolă record sau înjumătățirea costului energiei electrice pe plan mondial, de natură să compenseze fenomenul inflaționist anterior ar putea determina BNM să stopeze presiunea anti-inflaționistă asupra economiei. În caz contrar, cel puțin încă un an nu vom putea asista la începerea relansării economice a națiunii și stoparea căderii veniturilor populației.
2. Va raporta Parlamentului că a întreprins toate măsurile posibile pentru stoparea inflației și readucerea ei în coridorul de 5% ± 1.5% țintit, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla cel puțin următoarele 12 luni.
3. La întrebările: «Ce e de făcut cu scăderea economică și problemele mediului de afaceri aferent creditării?», va răspunde că aceasta nu este funcția BNM, ci a Ministerului economiei, agriculturii și a altor instituții de profil responsabile de dezvoltarea sectoarelor respective.

Poate fi oare redusă inflația?

Nu. Pentru că factorii ce au generat procesele inflaționiste s-au produs deja. Tarifele au fost modificate în baza unor parametri istorici, inclusiv cursul valutar. Era necesară anticiparea situației, tendințele căreia erau clare în anul 2014 și de aplicare a unor măsuri de prevenire a situației de erodare a cursului valutar ca în prezent cursul valutar să nu crească la valoarea respectivă și produsele să nu se scumpească. Acum tarifele nu se vor schimba cel puțin un an indiferent de acțiunile anti-inflaționiste ale BNM. Majorarea dată va intra în calculul statistic inflaționist și va fi comparat cu coridorul de 5 ± 1.5% încă 12 luni.

Poate fi stopată majorarea inflației?

Da, parțial. Prin menținerea cursului valutar cât mai stabil. Important ca aceste măsuri să nu se axeze pe retragerea leilor până la gradul de paralizare al economiei naționale, ci prin intervenții directe pe piața valutară atunci când e necesar. Intervenția pe piața valutară este unica măsură realmente eficientă pentru combaterea inflației. Iar Guvernul și BNM trebuie să lucreze cu partenerii internaționali pentru asigurarea acestei perne valutare, care a fost risipită la finele anului 2014.

Poate fi menținut cursul valutar constant?

Nu. Și pe termen lung ar fi distrugător pentru economia națională. Este de notat că și euro timp de 1.5 ani a scăzut cu circa 15% față de dolar. Dar este important și în puterea BNM să nu admită volatilitatea cursului valutar si să compenseze fluctuațiile speculative, care, este necesar de subliniat, produc inflație, deoarece riscul volatilității reprezintă un cost inclus în prețuri de către oamenii de afaceri. Incertitudinea este cel mai mare dușman al stabilității prețurilor. La finele 2014 — începutul 2015, BNM nu a fost capabilă să-și îndeplinească această funcție.

via | www.contabilsef.md