28
07 2015
1358

De ce „Armani” și „Versace” părăsesc Moldova

Branduri de haine cu renume internațional care au apelat ani în șir la serviciile fabricilor din Moldova își reduc comenzile de la noi

Instabilitatea politică din regiune, dar și piețe noi de muncă, mai ieftine decît în Republica Moldova, au determinat mai multe case de modă cu renume și branduri internaționale să renunțe la serviciile fabricilor și atelierelor moldovenești care le-au confecționat în ultimii zece ani milioane de haine de colecție care au fost vîndute cu sute de euro per unitate.

Reprezentanții fabricilor de confecții din Moldova susțin că, dacă acest trend va continua, industria textilă de la noi va da chix.

„Benetton” și „Armani” le-au lăsat fără lucru

În martie anul curent, mai bine de 40 de femei, angajate ale firmei moldo-italiene „Maglia Est” din Hîncești, specializată în confecționarea hainelor pentru branduri internaționale, au fost anunțate că trebuie să scrie cerere de concediere.

Fabrica, deschisă în incinta magazinului universal din Hîncești, s-a închis din cauză că „Benetton”, „Armani” și alte branduri străine pentru care, timp de mai bine de patru ani, cusătoresele de la Hîncești au croit și cusut haine vîndute ulterior în magazine de lux din întreaga lume, au decis să întrerupă colaborarea.

Pentru multe dintre femeile care lucrau la această fabrică, salariul de acolo, care se ridica la 3000 de lei pe lună, era singura sursă de existență a familiei.

În căutarea forței de muncă ieftine

În prezent, în Moldova există mai multe fabrici și ateliere de croitorie care lucrează cu branduri internaționale după sistemul „Lohn”,ceea ce presupune că acestea primesc materia primă, confecționează articolele și le livrează în totalitate comanditarului. Cele mai multe dintre ele se plîng că, de un an, au prins a avea probleme cu clienții.

De la un timp, am început să lucrăm doar prin agent. Fabricăm articole vestimentare pentru „New Look”, „Tesco”, „Motivi”, „NafNaf”. Unii clienți au plecat de la noi din țară în alte părți. Știu că s-au mutat prin Maroc și alte state, unde forța de muncă este mai ieftină decît la noi, recunoaște Valentina Rotundu, manager pe vînzări al fabricii de confecții „Portavita”.

Instabilitatea politică i-a speriat

Nu e vorba doar despre forța de muncă mai ieftină, o contrazice Alexandra Can, directoarea fabricii „Artima”, tot ea președintă a Asociației Patronale din Industria Ușoară. Potrivit acesteia, investitorii străini care pleacă din Moldova se îndreaptă spre Bosnia și Herțegovina, Serbia, unde forța de muncă este mai scumpă decît în Moldova.

Totuși, spre exemplu, Serbia are ieșire la mare și, astfel, investitorii au alte costuri de transportare decît în cazul Moldovei. Motivul principal pentru care brandurile internaționale aleg să plece de la noi este determinat de instabilitatea politică din R. Moldova și din regiune. Am remarcat că aceste plecări au început anul trecut, îndată după izbucnirea conflictului din Ucraina, ne explică Alexandra Can.

Valiză moldovenească pentru Buckingham Palace

Compania „Artima” de asemenea are o experiență veche de fabricare a produselor de marochinărie pentru branduri internaționale. Astfel, spre exemplu, o valiză produsă de fabrica de la Chișinău, dar cu numele unui brand internațional, a ajuns și în castelul regal de la Londra. Proprietara confecției „Made in Moldova” este Ducesa de Cambridge, Kate Middleton, soția prințului William.

Alexandra Can evită să spună pentru ce branduri internaționale produce confecții „Artima”, dar, recunoaște femeia de afaceri, în ultimul timp și unii dintre clienții lor au dat semne că nu se simt prea confortabil în Moldova.

Ne străduim să menținem clientela pe care o avem. Chiar dacă fabrica noastră are și producție proprie bine apreciată, aceasta nu are cum să acopere cheltuielile inevitabile pe care le avem. Încercăm să ne menținem pe linia de plutire pînă cînd țara va avea o altă culoare la față. Acum sîntem cam palizi pentru investitori, afirmă directoarea fabricii.

Dependenți de comenzile din afară

Fabrica de confecții din Cahul, „Tricon”, care coase haine pentru branduri precum „MiroglioFashion”, „Gerry Weber”, „Max Mara”, „Penny Black”, de asemenea a simțit primele semne ale „recesiunii” textile.

Deși nu și-a pierdut niciunul dintre clienți, directoarea fabricii, Valentina Andreev, recunoaște că mulți dintre aceștia și-au redus liniile și volumul de producție.

Pot să vă spun că nu avem pauze în producție. Chiar acum coasem paltoane de iarnă pentru o prestigioasă casă de modă. Clienții noștri sînt mulțumiți de calitatea muncii. Avem clienți vechi care revin la noi, spune Andreev.

Directoarea fabricii afirmă că sistemul „Lohn”, în baza căruia lucrează astăzi toate fabricile din Moldova care au încheiate contracte cu branduri internaționale, nu este tocmai ceea ce și-ar dori, pentru că profitul este minim.

Clienții au cerințe stricte și, chiar dacă profiturile lor sînt mari, prețurile de producție pe care ni le propun sînt minime. Spun mereu că ar fi bine să putem renunța la „lohn”, dar piața de desfacere moldovenească este prea mică și slab dezvoltată pentru a reuși să ne întreținem din produs propriu. Imaginați-vă că din cele 300 de mii de unități pe care le producem anual, doar vreo 10-15% sînt pentru piața locală, ne explică Andreev.

Experiența de neprețuit

Dincolo de toate neajunsurile unei astfel de colaborări, directorul „Tricon” afirmă că fabricile și atelierele din Moldova au și multe de învățat din această experiență.

Însușim noi tehnici de muncă. Vedem cum se lucrează în bucătăria unor branduri mari. Cusătoresele noastre sînt acum mult mai experimentate. Produsele noastre autohtone cedează în fața celor de renume în mare parte în privința stofelor folosite. Noi lucrăm cu stocuri, procesele tehnologice poate sînt un pic mai simple decît ne cer clienții din afară, dar oamenii care cos hainele sînt aceiași, ne explică Valentina Andreev, care speră ca într-o zi mărcile autohtone să se înrădăcineze acasă și atunci Moldova va putea dezvolta propria industrie de confecții.

Paltoane „CK” de la „Artizana”

Conducerea fabricii de confecții „Artizana” este singura care nu se plînge de lipsă de clienți.

În prezent, avem un contract prin care coasem paltoane pentru compania „Calvin Klein”. Am mai lucrat și anterior cu ei și acum au revenit la noi. Mai avem colaborări cu „Miroglio”, alții. Apar clienți noi, ne asigură doamna Angela, responsabilul de marketing al fabricii „Artizana”.

Potrivit site-ului oficial al „Artizana”, în trecut, compania a avut colaborări și cu „Versace”, „Max&Co”, „Penny Black” și „Byblos”.

Eliza Fratea, director executiv al Asociației Patronale din Industria Ușoară:

Foarte mulți clienți își îndreaptă în ultima perioadă de timp comenzile spre Africa. Pleacă nu doar de la noi, dar și din China, care în ultimul timp a început să ceară mai mult pentru comenzi. După ce a căpătat experiență în acest sector, China s-a orientat spre dezvoltarea brandurilor locale. R. Moldova, însă, deocamdată nu este gata pentru asta. În sectorul confecțiilor, în R. Moldova activează peste 22 de mii de persoane. Multe dintre acestea vor rămîne fără locuri de muncă, dacă plecările brandurilor străine vor continua. Moldova este nevoită să încerce să își mențină clientela avînd avantajul de a fi mai aproape de Europa ca termeni de livrare.

O colaborare nocivă

Un studiu realizat acum un an de „Clean ClothesCampaign”, o coaliție de ONG-uri și organizații sindicale din industria textilă din UE, a arătat că brandurile internaționale încalcă drepturile muncitorilor din industria de confecții din R. Moldova și alte state din Europa de Est.

De asemenea, studiul arată că sistemul „Lohn” este nociv pentru producția locală. Deși asigură locuri de muncă, fabricile produc exclusiv pentru export, nu își dezvoltă branduri și cumpărători proprii care să le asigure un profitsustenabil și depind aproape în exclusivitate de condițiile brandurilor internaționale sub a căror umbrelă operează și care pot oricînd să plece în favoarea altor piețe de muncă mai ieftine.

Din 2001 pînă în 2013, exportul de confecții din R. Moldova s-a triplat. În 2013, ponderea industriei ușoare în totalul exporturilor a constituit peste 20%. Principalele destinații pentru confecții sînt Italia (35%), Romînia (12%), Marea Britanie (11%), Germania (10%), Rusia (6%) și Polonia (5%).

Circa 90% din hainele produse în R. Moldova sînt exportate, ceea ce înseamnă că fabricile moldovenești asigură, practic, doar forță de muncă ieftină pentru un profit relativ mic.

Brandurile internaționale au schimbat Bangladeshul, China și India pe Moldova și alte state din Europa de Est, pentru a înlocui percepția cumpărătorilor despre condițiile de muncă îngrozitoare în care muncitorii din Asia fac hainele de firmă.


via | www.noi.md

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.