19
01 2016
737

Dezacord privind ritmul de majorare a salariului minim pe ţară

Reprezentanţii lucrătorilor moldoveni nu sunt de acord cu ritmul de majorare a salariului minim pe ţară pe care îl propun reprezentanţii Guvernului. În timp ce Uni­unea Europeană recoman­dă ţărilor care se confruntă cu creşterea şomajului şi cu sărăcia să majoreze salariul minim până la nivelul de 60 la sută din cel mediu pe economie, autorităţile de la Chişinău îşi planifică să atingă acest indicator abia către anul 2019.

Cu referire la aceasta, Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a declarat recent că, în urma negocierilor purtate în ca­drul dialogului tripartit, în 2014, salariul minim pe ţară a fost majorat de la 600 până la 1000 de lei. Această sumă constituie însă aproximativ 20 la sută din salariul mediu pe economie.

Oleg Budza a remarcat că, datorită negocierilor tripar­tite, începând cu 1 mai 2015, a fost majorat de la 1650 până la 1900 de lei cuantu­mul minim garantat al sala­riului din sectorul real. Cu regret, însă, în ţara noastră munca este remunerată nu conform costului real al for­ţei de muncă, ci în funcţie de resursele disponibile.

Mai mult ca atât, chiar şi acest salariu este plătit cu întârziere. Astfel, la 1 octom­brie 2015, restanţele la plata salariilor se ridicau la peste 163 de milioane de lei.

Pe lângă faptul că este principala sursă de existenţă a lucrătorilor, salariul repre­zintă şi factorul determinant în calcularea pensiilor, care, în cazul a peste 92 la sută din pensionari, constituie sub 1500 de lei.

Reprezentanţii salariaţilor afirmă că me­todologia actuală de calculare a pensiilor este imperfectă şi duce la discriminări esen­ţiale între diferitele categorii de beneficiari ai acestor plăţi. Astfel, toţi lucrătorii achită contribuţii în mărime de şase la sută din ve­nitul persoanelor fizice în bugetul asigurări­lor sociale de stat, iar mai târziu beneficiază în mod diferit: bunăoară, unii la nivel de 42 la sută din venitul asigurat, iar alţii – de 75 la sută.

În consecinţă, în prezent se atestă o mic­şorare considerabilă a numărului de persoa­ne asigurate şi de contribuabili în general, tendinţele demografice sunt în continuă deteriorare, nivelul de ocupare a forţei de muncă este scăzut, iar cel de angajare infor­mală – înalt.

Doar în ultimul deceniu, numărul de persoane care dispun de asigurare socială de stat s-a diminuat cu 40 la sută. În ace­laşi timp, acoperirea contribuțiilor a scăzut substanțial şi este actualmente un contri­buabil la 0,76 pensionari. Până în 2020, se prognozează că acest raport ar putea să fie de unul la unul.

Reformă a sistemului de pensii

Pe lângă problema legată de majorarea salariului minim pe ţară, sindicaliştii consi­deră că ţara noastră are nevoie şi de o refor­mă a sistemului de pensionare.

Astfel, CNSM a propus Guvernului să în­treprindă un şir de măsuri care ar contribui la perfecţionarea actualului sistem public de pensii. Printre acestea se numără revizuirea formulei de calculare a pensiei, unificarea modalității de calculare a acestor plăţi pen­tru diferite categorii de beneficiari, actuali­zarea veniturilor luate în calcul la stabilirea pensiei.

Nu mai puţin importantă este şi problema obţinerii certificatelor pentru veniturile ob­ţinute în perioada 1984-1998, care nu sunt incluse în stagiul de cotizare la calcularea pensiei. Această situaţie a fost generată de faptul că documentele în cauză au fost pier­dute sau nu au fost depuse de întreprinderi spre păstrare în arhivele statului.

În urma multiplelor adresări făcute în ultimii ani de reprezentanţii sindicatelor, problema aceasta ar putea fi soluționată în curând. Or, un proiect de lege a fost elaborat în acest scop şi este examinat în prezent în cadrul comisiilor parlamentare.

Protecţia familiilor cu copii

În cadrul parteneriatului social, sindica­tele au înaintat şi un şir de măsuri de pro­tecţie a familiilor cu copii. Printre acestea se numără şi o solicitare privind majorarea până la 6000 de lei a indemnizaţiei unice la naşterea primului prunc şi până la 6500 de lei – pentru fiecare copil următor. De aseme­nea, sindicaliştii au solicitat ca indemnizaţia lunară pentru creşterea unui copil până la împlinirea vârstei de trei ani să fie stabilită în cuantum de 40 la sută din baza de calcul. O altă cerere a fost ca plafonul minim al indemnizaţiei pentru persoanele asigurate şi al indemnizaţiei lunare pentru creşterea unui copil până la 1,5 ani în cazul persoa­nelor care nu au asigurare să fie stabilit în funcție de minimul de existenţă pentru un copil.

Ca reacţie, reprezentanţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei au ini­ţiat discuţii, cu implicarea reprezentanților CNSM, pe marginea elaborării unui nou proiect de lege, care să prevadă majorarea indemnizaţiilor existente.

Indexarea veniturilor salariale

Devalorizarea drastică a monedei naţio­nale în raport cu principalele valute de refe­rinţă a compromis enorm puterea de cum­părare a salariilor și pensiilor, care este una dintre cele mai scăzute de pe glob. La acest capitol, Republica Moldova ocupă în prezent poziţia 109 din 119 state.

Totodată, în ţara noastră sunt înregistra­te şi cele mai mari creșteri ale preţurilor din sud-estul Europei. Rata inflaţiei a depăşit 13 la sută şi continuă să se ridice, în special, din cauza majorării tarifelor la energia electrică şi la gazele naturale.

CNSM a insistat pe lângă Guvern să între­prindă măsuri privind înghețarea prețurilor la produsele alimentare și mărfurile de pri­mă necesitate și a solicitat președintelui țării și parlamentarilor să intervină prompt pentru stoparea declinului bancar.

Combaterea muncii informale

O preocupare importantă a sindicatelor o constituie munca informală. Din cauza ponderii mari a acesteia, bugetul naţional pierde miliarde de lei ce ar putea fi folosite pentru majorarea salariilor, a pensiilor sau altor plăţi sociale. Din aceste considerente, la solicitarea CNSM a fost aprobat Planul de acţiuni privind minimalizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru”. Măsurile întreprinse în perioada 2011-2014 nu s-au soldat cu rezultate sem­nificative.

În aceste condiţii, reprezentanţii CNSM au insistat să fie constituită o comisie in­terministerială. Un ordin comun de creare a unor echipe multidisciplinare a fost sem­nat pe 5 mai 2015. În aceste echipe au fost incluşi specialişti din cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Inspectoratului de Stat al Muncii, Inspectoratului General al Poliţiei şi Confederaţiei Naţionale a Sindica­telor din Moldova.

În urma verificărilor efectuate pe par­cursul a doar nouă luni de activitate, au fost aduse în câmpul legal 3507 persoane prin eliberarea patentelor de întreprinzător, 188 de persoane care activau ilicit au fost anga­jate legal. De asemenea, au fost înregistrate 77 de întreprinderi individuale, 97 de socie­tăţi cu răspundere limitată şi 110 gospodării ţărăneşti.

Tot în această perioadă, au fost identifi­cate 1680 de persoane care practicau mun­ca „la negru” sau beneficiau de salarii „în plic”. Suma retribuţiei „în plic” a fost esti­mată la 5,6 mln. de lei, din care urmează să fie colectate, sub formă de impozit pe venit, contribuții și prime, trei mln de lei, precum și penalități de 3,8 mln. de lei.

via | vocea.md

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.