Opinii

Expert-grup se pronunţă pentru organizarea dezbaterilor pe marginea legii privind redresarea şi rezoluţia băncilor

Acest lucru se arată în publicaţia centrului analitic independent dedicată acestei legi, care are drept scop implementarea conceptului de „recapitalizare internă” în sectorul bancar. Autorul cercetării, Dumitru Pântea, a spus că legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor este noul instrument de intervenţie a statului, conform directivei UE. Aceasta este necesară, în special pentru a preveni falimentul băncilor. În cazul în care falimentul este iminent, legea trebuie să reducă la minimum efectele negative asupra populaţiei. Acest lucru va fi realizat din contul păstrării principalelor funcţii ale băncii, prin „revitalizare”, dacă acest lucru este posibil sau, în funcţie de circumstanţe, prin transmiterea acestor funcţii altor structuri. Printre multe alte elemente noi, principalul instrument preluat din practica UE este capitalizarea internă – bail-in, ceea ce înseamnă modificarea considerabilă a strategiei de salvare a băncilor care ajung în prag de colaps. În linii mari, această abordare este diametral opusă principiului bail-aut, care presupune atragerea banilor publici, a banilor din afara sistemului bancar pentru a asigura păstrarea funcţiei băncii ajunse în faliment (salvarea externă a băncii /sistemului). Cu ajutorul principiului bail-in, băncile cu probleme sunt salvate din contul depunătorilor de depuneri negarantate (salvarea internă a băncii/sistemului). De asemenea, se încearcă majorarea responsabilităţii acţionarilor şi managerilor băncilor, pentru ca aceştia să-şi asume riscurile aferente activităţii bancare şi să nu admită transferul lor pe seama contribuabililor. Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor a fost elaborată şi aprobată de autorităţi pentru a îndeplini precondiţiile pentru încheierea acordului de finanţare cu FMI. Autoritii studiului subliniază că procesul a fost destul de scurt pentru o astfel de lege. Ţinând cont de asigurarea sistemelor serioase şi logice în sectorul financiar-bancar, Dumitru Pântea a venit cu o serie de recomandări care ar trebui implementate în cel mai scurt timp. El a menţionat că baza normativă europeană de reglementare a crizelor bancare nu se rezumă numai la Directiva 2014/59/ЕС, dar continuă sub formă de standarde tehnice obligatorii privind principalele aspecte de redresare şi rezoluţie, elaborate de regulatorul bancar european şi care cer transpunere nemijlocită în actele normative ale BNM. Odată cu aprobarea acestei legi va trebuie de ţinut cont şi de influenţa altor norme şi instrumente pentru alte elemente ale sectorului financiar: plafonul de garantare a depozitelor, mărimea căruia, de 6 mii de lei, nu mai corespunde realităţilor economice. Expertul a mai recomandat accelerarea procesului de creare a structurii naţionale de supraveghere macroprudenţiale, conform exemplelor internaţionale şi ţinând cont de principiile internaţionale de administrare cu succes din domeniul respectiv: un număr mai mic de membri, nivelul redus de influenţă politică, atribuţii stricte în domeniul stabilităţii financiare. Reprezentantul de la Expert-grup a spus că legea dată este unul dintre cele mai dificile acte legislative pe care le poate avea Moldova. Textul legii este destul de tehnic şi neclar pentru majoritatea populaţiei care, de fapt, este vizată de normele legii. În acest sens, expertul a recomandat iniţiarea, sub egida BNM, a dezbaterilor sau prezentărilor publice pe marginea acestei legi, fapt care va ajuta la clarificarea normelor documentului. Ţinând cont de numeroase divergenţe care există la nivel de state europene privind constituţionalitatea normelor privind limitarea proprietăţii creditorilor pentru angajamentele sale debitoare, expertul a recomandat ca mai întâi Curtea Constituţională să se pronunţe privind eventuala încălcare a art. 46 din Constituţie: Dreptul la proprietatea privată şi protecţia acesteia. El a menţionat că după introducerea în legislaţia naţională a principiului recapitalizării interne, dacă populaţia va fi informată greşit despre acest lucru, dar şi dacă va lipsi sistemul adecvat de protejare a depozitelor bancare, atunci, circumstanţele date ar putea muta depozitele din băncile locale în cele, în care gradul de protecţie este mai mare. Migraţia de capital poate submina şi mai tare stabilitatea fragilă a sectorului.

via | www.infomarket.md

1391 vizualizări

Data publicării:

22 Noiembrie /2016 09:15

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

expert-grup | rezoluţia băncilor | sectorul bancar | faliment | activitate bancara | Moldova | finantare | FMI

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon