Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

Cap. II, Titlul I al cărţii a doua din Codul contravenţional (CC) stabilește participanţii la procesul contravenţional: persoana în privinţa căreia a fost pornit procesul contravenţional; agentul constatator, procurorul; victima; martorul; specialistul; expertul; interpretul, traducătorul, apărătorul. Din lista enunţată mai sus, fiecare participant este expus într-un articol separat, fiind elucidat tot spectrul de drepturi şi obligaţii care i-au fost delegate în virtutea calităţii procesuale pe care o posedă.

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Luînd în consideraţie că prevederile legislative din Codul fiscal (pct. 9) al art.93, art.95 (1) lit.c), art.111 alin.(1) lit.f),art.105 alin.(5), art.109 alin.(2) și art.115 alin.(2)), Codul Vamal (art.81 alin.(4)) și Hotărîrii Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 „Pentru aprobarea regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM” dau naștere situațiilor de aplicare dublă a taxei pe valoarea adăugată aferentă serviciilor, menționate în art.111 alin.(1) lit.f) din Codul fiscal, de reparație (prelucrare) a mărfurilor prestate de către un nerezident în afara teritoriului vamal al republicii, pentru aceste servicii, regimul fiscal la compartimentul TVA va fi aplicabil în felul următor:

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Lista codurilor documentelor anexate la completarea declarației vamale în detaliu va fi completată cu 4 coduri noi. În Monitorul Oficial din 25 ianuarie 2019 a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 17-O din 15.01.2019 cu privire la modificarea anexei nr. 14 la Ordinul nr. 346-O din 24.12.2009 „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”. Astfel, anexa nr. 14 la Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu ce conține lista codurilor documentelor anexate, va fi completată cu următoarele coduri:

La mijlocul anului 2019, finanțele publice sunt sub o dublă presiune, pentru că, pe de o parte, reforma fiscală a dus pe termen scurt la scăderea încasărilor bugetare, iar pe de altă parte, au fost aprobate majorări de salarii, cheltuieli sociale și investiții capitale, care au majorat cu circa 21% cheltuielile planificate. În publicația Moldova Economic Growth Analysis (MEGA) elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup sunt incluse mai multe aspecte ce țin de politica fiscală. O sinteză a acestora a fost prezentată joi, 25 iulie curent, în cadrul unei conferințe. Astfel, în document se menționează că, din cauza suprapunerii inițiativelor menționate, a crescut deficitul bugetar, care în primele cinci luni ale anului curent a atins nivelul de -8% din veniturile totale ale BPN.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Se planifică trecerea de la supravegherea bazată pe conformitate la supravegherea bazată pe prevenirea și gestiunea riscurilor. Obiectivul este prevăzut în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022, publicată în Monitorul Oficial din 24 august curent.

În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, obligaţie de emitere a facturii fiscale apare pentru livrările impozabile pe teritoriul ţării. Dat fiind faptul că tranzacţia se realizează în afara teritoriului Republicii Moldova, obligaţia de emitere a facturii fiscale nu apare, în lipsa obiectului de impunere cu TVA.

În conformitate cu prevederile lit. c) alin. (2) art. 83 din Codul fiscal (CF), organizațiile necomerciale sunt obligate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit utilizând formularul ONG17.

Pentru angajații conducători auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi impozitul este achitat de angajatori, pentru angajații companiilor rezidente ale parcului IT este inclus în componența impozitului unic care, la fel, este achitat de angajator. Care este modul de utilizare de către aceștia a scutirilor personale? Le pot transmite soției/soţului? Angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care plătesc angajatului conducător auto salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate), sunt obligați să calculeze și să achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar pentru fiecare angajat din venitul ce nu depășește 10000 lei pe lună1.

Întreprinderea municipală a achitat pentru anul 2017 taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova eronat (dublu). Este în drept întreprinderea să utilizeze suma plătită în plus în 2017 pentru perioada fiscală 2018?

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea şi completarea Ordinului nr.126 din 4 octombrie 2017, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IPC18) Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat. Conform notei informative la proiect, promovarea acestui document va permite contribuabililor de a avea o certitudine la declararea indemnizațiilor de incapacitate temporară de muncă, fapt care se realizează prin perfectarea dării de seamă lunare forma IPC18, luând în considerare că, din 1 iulie 2019,

Pe parcursul a câtorva luni ale anului 2018 întreprinderea a aplicat regimul general de impunere cu impozitul pe venit. Începând cu luna mai 2018, aceasta a devenit rezidentă al parcului pentru tehnologii informaționale, cu aplicarea regimului fiscal special stabilit de titlul X al Codului fiscal (CF).

Pe lângă veniturile neimpozabile, există venituri pentru care nu se prezintă Declarația? Codul fiscal (CF) stabilește pentru o categorie de venituri reținerea finală a impozitului la sursa de plată, care scuteşte beneficiarul câştigurilor şi veniturilor de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora. La categoria veniturilor respective se aplică cote de impunere diferite de cele specificate de art. 15 din CF.

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Potrivit art. 34 alin. (22) şi (23) din Codul contravenţional (CC), comiterea repetată de către persoana juridică, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate în partea specială a cărții întâi a CC se sancţionează cu amendă în mărime dublă din suma amenzii în valoarea limitei maxime stabilite. Comiterea de către persoana juridică a treia oară şi mai mult, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate se sancţionează cu amendă în mărime triplă din suma amenzii în valoarea limitei maxime, indicată în partea specială a cărţii întâi.

Contribuabilul o va putea utiliza scutirea pentru persoana întreținută dacă, la situația de 30 septembrie și 31 decembrie 2018, va întruni anumite condiții. Ce presupun acestea? Pentru persoanele întreținute, în sensul art. 35 din Codul fiscal, suma scutirii, pe perioade fiscale, este de 8460 și 750 de lei pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, a persoanelor cu dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 4500 de lei.