Veniturile persoanei fizice, obținute sub formă de dobînzi, precum și impozitul pe venit reținut la sursa de plată conform art. 89 din Codul fiscal, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) în rîndul cu codul 21 „Dobînzi, art. 89 din Codul fiscal” (codul sursei de venit - DOB).

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

Cheltuielile pentru acordarea serviciilor suplimentare de sănătate copiilor, elevilor şi studenţilor de către personalul medical al instituţiilor de învăţământ ar putea fi suportate din fondul asigurărilor obligatorii de sănătate. În prezent aceste cheltuieli sunt acoperite din bugetele instituțiilor de învățământ. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune trecerea asistenților medicali din instituțiile de învățământ în subordinea Centrului Medicilor de Familie și suportarea cheltuielilor pentru acordarea serviciilor de sănătate din FAOAM.

Prin Legea nr.122 din 16 august 2019, pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901 din CF. Concomitent, pct.211 anexa nr.2 din HG nr.693 din 11.07.2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit precizează că prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicare a scutirilor specificate în art. 34 și 35 din CF, în condițiile stabilite de acestea.

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, retransmisie a programelor audiovizuale) în trimestrul II al anului curent s-a diminuat comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 6,8%, constituind 1,4 mld. lei, conform Raportului  publicat  de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).   Astfel, în perioada ianuarie-iunie 2020, volumul total al vânzărilor efectuate de furnizorii de telefonie mobilă a înregistrat o scădere de 9,9% faţă de aceeași perioadă din 2019 şi a atins cifra de 707,1 mil. lei. Totodată, numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă s-a micșorat cu 5% şi a constituit peste 4,2 mil. utilizatori. În același timp, din numărul total al utilizatorilor, ponderea celor activi a constituit 79,3%, iar a celor pasivi – 20,7%.

Periodic, în temeiul art. 27 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181/2014 şi în scopul reglementării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, se efectuează modificări în anexele la Ordinul Ministrului Finanțelor

În ultima perioadă tot mai frecvent se discută despre prețurile de transfer, dat fiind faptul că, în conformitate cu Codul fiscal, noile prevederi urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024.

Deja mai mult de doi ani sunt discutate intens aspectele ce țin de aplicarea prevederilor Codului fiscal (CF) cu privire la prețurile de transfer, care au intrat în vigoare din 1 ianuarie anul curent. Trebuie să recunoaștem că mecanismul dat, în cadrul entităților și nu numai, este asociat sau interpretat a fi aplicat exclusiv de către entitățile cu tranzacții de peste 20 mil. lei.

Prin Ordinele Ministrului Finanțelor nr. 54/2023 și nr. 63/2023 au fost operate modificări la Clasificația bugetară aprobată prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 208/2015 (în continuare – OMF nr. 208/2015).

Serviciul Fiscal de Stat atenționează că, începând cu 1 ianuarie 2021, urmare a modificărilor operate la art.901 alin.(3) din Codul fiscal, a fost modificată cota impozitului pe venit care se aplică la determinarea impozitului din veniturile achitate în folosul persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole, de la 10% la 12%.

Data de 25 noiembrie 2022 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, informează Casa Națională de Asigurări Sociale

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

 În conformitate cu prevederile art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în vederea executării prevederilor art. 24 alin. (13) din Codul fiscal, a elaborat și înaintat pentru consultări publice proiectul de ordin cu privire la stabilirea limitelor reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale pentru produsele de la pozițiile tarifare 2207 și 2208.

Astăzi, 16 august 2019, în cadrul unei ședințe plenare extraordinare, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul de lege ce vizează măsurile fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate anterior cu Fondul Monetar Internațional. Astfel, proiectul prevede modificări la Codul fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Persoana fizică „A”, mama copilului, se află în concediu pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani. Indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului este primită de tatăl acestuia. Are dreptul careva dintre părinții persoanei „A” să beneficieze de scutire pentru persoana întreținută (fiica care se află în concediu pentru îngrijirea copilului), dacă soțul acesteia deja folosește scutirea pentru soție?

În anul 2018 câştigul salarial nominal mediu brut din economia națională a constituit 6446,4 lei și s-a mărit față de anul 2017 în valoare nominală cu 13,2%, iar în termeni reali – cu 9,9%, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre, ediția 2019”, publicat de Biroul Național de Statistică. Astfel, în anul 2018 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie per persoană pe lună 2383,1 lei, fiind în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent. În funcţie de mediul de reşedinţă, veniturile în mediul urban au fost cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu cele din mediul rural. În structura veniturilor disponibile predominante sunt veniturile băneşti, cu o pondere de 91,3% față de 8,7% pentru veniturile în natură.

În conformitate cu noțiunea expusă în art.3 din Legea nr.1593-XV din 26.12.2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilim că alte recompense sunt considerate orice alte sume decât salariul, plătite de angajator în folosul angajatului său, precum şi alte drepturi şi venituri plătite persoanelor fizice, cu excepția drepturilor și veniturilor, prevăzute la art.20, 89, 90, 90

Întreprinderea individuală gestionează piața creată în baza deciziei consiliului local și conform deciziei de repartizare a terenului de pământ.

Persoana fizică nerezidentă, prin intermediul rețelelor de socializare, a prestat agentului economic servicii de publicitate, postând pe profilul său produsele agentului economic rezident. Urmează oare agentul economic să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din plățile efectuate în folosul nerezidentului?