Are dreptul un agent economic cu statut de persoană fizică (ÎI sau GȚ) să suporte cheltuieli de reprezentanță? Și daca da, care este modalitatea lor de deducere și reflectare în Declarații? În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal (CF), deducerea cheltuielilor de reprezentanță a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de HG „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693 din 11.07.2018 (HG nr. 693/2018), cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea a circa 20 de articole din Codul Muncii a fost publicat în ediția Monitorului Oficial nr.190-200 din 16 iunie curent. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, în comun cu Confederația Națională a Sindicatelor și Confederația Națională a Patronatului și constituie, după cum a menționat Ministrul Muncii, Stela Grigoraș, în ședința Guvernului din 31 mai, când a fost adoptat documentul, obiectul unui compromis.

Prevederea ce se referă la micșorarea perioadei șomajului tehnic de la 6 la 4 luni a intrat în vigoare. Legea privind modificarea și completarea Codului Muncii, ce conține și prevederea de mai sus a fost publicată în Monitorul Oficial din 18 august curent.

Potrivit prevederilor art.24 alin(3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegaţii a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de Hotărîrea Guvernul nr.10 din 05.01.2012.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Introducere Începând cu anul 2017, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a devenit o singură entitate juridică de drept public, urmare a reformei inițiate în anul 2016. Modernizarea realizată a avut ca scop principal îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, precum şi ridicarea nivelului de conformare benevolă la onorarea obligațiilor fiscale față de buget, care, de altfel, reprezintă una din atribuțiile de bază ale SFS în domeniul administrării fiscale, statuată la art. 133 alin. (2), pct. 9) din Codului fiscal (CF).

Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

Agentul economic „Octobus” SRL în legătură cu îmbolnăvirea copilului minor al unuia dintre angajații său, dat fiind faptul că acesta este unul din angajații cu cea mai mare vechime în muncă în companie, a hotărât să achite costul unei foi de odihnă la sanatoriu pentru copilul acestuia.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

O organizație necomercială beneficiază de serviciile de consultanță prestate în RM de un cetățean din SUA. Scutirea de la impozitul pe venit prevăzută în art. 52 al CF se referă doar la veniturile înregistrate de către organizațiile necomerciale din activitatea lor sau și la situația când are loc prestarea unui serviciu de nerezident, care conform regulilor generale sunt reglementate de către art. 91 al CF?

În ianuarie-iulie ale anului curent, în fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (FAOAM) au fost acumulate venituri proprii de circa 2,8 mld. lei, anunță Compania Națională de Asigurări în Medicină. Astfel, acumulările au depășit cu circa 19% suma înregistrată în perioada similară a anului 2018, când au fost acumulate 2,3 mld. lei. Potrivit datelor, primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu au constituit peste 2,7 mld. lei, cu 426 mil. lei mai mult faţă de aceeași perioadă a anului precedent.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

În Monitorul Oficial nr. 448-460 din 7 decembrie 2018 a fost publicată Legea nr. 211 din 18 octombrie 2018 pentru modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489). Una din modificările de bază operate în aceasta a fost transferarea anexelor nr. 3, 5 şi 6, expuse anual în Legile bugetului asigurărilor sociale de stat, în Legea 489, în care anexa nr. 3 a devenit anexa nr. 1 (include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor), anexa nr. 6 a devenit anexa nr. 2 (stabileşte lista funcţiilor personalului din aviaţia civilă ale căror condiţii de muncă se încadrează în condiţii speciale), iar anexa nr. 5 a devenit anexa nr. 3 (indică tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – anexa nr. 3).

Salariul mediu lunar pe economie în anul 2017 constituie 5697,1 lei, mai mare cu 613,1 lei față de anul 2016, când a constituit 5084 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a publicat informația cu privire la mărimea salariului mediu lunar pe economie realizat în anul 2017 în Monitorul Oficial de vineri, 9 martie 2018, în conformitate cu prevederile Legii privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătăţii în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu şi cele ale Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Entitatea D SRL, în luna august 2019, a procurat de la un cetăţean un tractor agricol și a reţinut impozit pe venit la sursă în mărime de 7%. Entitatea a procedat corect în cazul dat? Conform prevederilor art. 90 alin. (1) din CF, orice persoană care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor care desfășoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art. 5 pct. 20), reprezentanţă permanentă, instituţie,

Actualitatea campaniei cu genericul „Refuză salariul în plic – cere să îți fie respectate drepturile”, care a fost lansată de Serviciul Fiscal de Stat în luna martie curent în scopul informării, prevenirii și combaterii fenomenului muncii la negru şi achitării salariilor în plic, este confirmată de datele făcute recent publice de către Biroul Național de Statistică. Astfel, conform informaţiei oferite de BNS, munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit în anul precedent 6,2%, fiind, totuşi, în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2016).

Conform art. 10 alin. (5) din Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017

Potrivit art. 1241 din Codul Muncii, tatălui i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea efectivă a acestuia la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi, pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabileşte de Casele teritoriale de asigurări sociale.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.