Prin regulamentul intern al unităţii nu se pot stabili limitări ale drepturilor individuale sau colective ale salariaţilor. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul regulamentului intern al unităţii. Regulamentul intern al unităţii se întocmește în fiecare unitate și nu poate cuprinde prevederi care contravin legislaţiei în vigoare, clauzelor convenţiilor colective și ale contractului colectiv de muncă.

Statele de personal este un act juridic obligatoriu care în conformitate cu legislația în vigoare se întocmește în fiecare unitate și se aprobă prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) angajatorului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul statelor de personal ale unităţii. Angajatorul este obligat să respecte legile și alte acte normative, precum și clauzele contractelor individuale de muncă, contractului colectiv de muncă și ale convenţiilor colective.

La transportarea mărfurilor în regim vamal de tranzit cu mijloace de transport auto, în anumite situații (transportatorul nu se încadrează în termenul de tranzit acordat iniţial sau este obligat, conform Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi internaţionale pe şosele, să se odihnească după parcurgerea unui interval anumit de timp, evenimente neprevăzute etc.), termenul de tranzit acordat inițial poate fi ulterior prelungit. 

 În legătură cu starea de urgență în sănătatea publică, unii angajați ai întreprinderii X activează după un program special care prevede exercitarea atribuțiilor de serviciu trei zile din săptămână de la distanță, adică de la domiciliul acestora sau alt loc care permite exercitarea atribuțiilor de serviciu, și două zile din săptămână de la oficiul întreprinderii. În acest context, are sau nu întreprinderea obligația de a declara ca subdiviziune la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) domiciliile angajaților sau alte locuri de unde angajații își exercită atribuțiile de serviciu?

În cadrul raporturilor juridice de muncă acționează principiul egalității în drepturi a tuturor salariaților. În schema de mai jos găsiți 10 norme în cadrul raporturilor juridice de muncă individuale și colective în conformitate cu prevederile Codului muncii (CM), adoptat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr. 154/2003).

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

După divizarea CIP în variabile și constante (fixe) pe fiecare CR, acestea urmează a fi repartizate între costurile de producție ale produselor obținute, activelor biologice adiționale, greutății vii, adaosului greutății vii etc.

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate și neîmatriculate în Republica Moldova ar putea fi modificată pentru unitățile de transport ale căror masă totală, sarcină pe axă sau dimensiunile depășesc limitele admise. Proiectul  de modificarea Codului fiscal este înregistrat în Parlament și  propune modificarea anexei nr. 3 la titlul IX din Codul fiscal, ce reglementează taxele rutiere.

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Se admite ca, în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă, să fie prevăzută posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentară cu ore libere, cu acordul scris al părților. În acest caz, orele libere vor fi acordate în decurs de până la 30 de zile de la prestarea muncii suplimentare.   În ședința Legislativului din 9 iulie 2020 au fost operate modificări în circa 20 de articole din Codului muncii (CM), fiind votate în lectură finală trei proiecte de lege în acest sens.  

În Monitorul Oficial de astăzi, 29 ianuarie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.3 din 15.01.2021 cu privire la modificarea Ordinului nr.10/2006 privind aprobarea Regulamentului cu privire la înregistrarea semnelor nominale personale aplicate pe articolele și obiectele fabricate din metale prețioase și pietre prețioase.  În temeiul prevederilor Legii nr.282/2004 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase, Hotărârii Guvernului nr.112/2019 cu privire la Instituția publică ”Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării”, Hotărârii Guvernului nr.58/2019 cu privire la aprobarea listei serviciilor, tarifelor și a metodologiei de calculare a acestora pentru serviciile prestate în domeniul metalelor prețioase și pietrelor prețioase,

Compania activează în domeniul comerțului cu amănuntul. La momentul instituirii stării de urgență, în conformitate cu dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (CSE), entitatea a fost nevoită să-și sisteze activitatea ca urmare a restricțiilor antiepidemice impuse de autorități și, totodată, pe perioada stării de urgență nu a instituit șomaj tehnic și nici staționare.

Măsurile impuse pe perioada de urgență, inclusiv cele de restricții la circulație și, respectiv, de prezentare la locul de muncă pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus presupun recuperarea zilelor de odihnă. Aceasta se va realiza în modul stabilit ulterior de Guvern, după ridicarea stării de urgenţă. Cu toate acestea, perioadele nu se vor considera zile de odihnă și, respectiv, nu vor fi recuperate de salariaţii care s-au aflat în una din următoarele situații: • au solicitat acordarea: – concediului de odihnă anual (art. 112 din Codul muncii (CM) – concediului de odihnă nefolosit (art. 119, alin. (3) din CM), cu achitarea indemnizaţiei de concediu (art. 117 din CM) – concediului neplătit (art. 120 din CM);

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților aleși în aceste organe și neeliberați de la locul de muncă de bază va fi exclus. Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, Codul muncii (CM) va fi completat cu prevederi ce țin de drepturile organelor sindicale. Cu toate că va fi exclusă obligativitatea acordului organului sindical la concedierea salariaților menționați, aceștia vor avea în continuare suficiente garanții legale ce le vor asigura protecția intereselor (cum ar fi consultarea prealabilă a organului sindical din unitate în cazul concedierii membrilor de sindicat). Totodată, proiectul prevede excluderea normei juridice prin care, în momentul de față, nu se admite concedierea salariaților care au fost aleși în organele sindicale timp de 2 ani după expirarea mandatului.