Ținând cont de ultimele modificări efectuate în legislație, întreprinderea X a decis calcularea amortizării în scopuri fiscale pentru anul 2020 după metoda „veche”. Care sunt principalele aspecte care trebuie luate în considerare la determinarea corectă a amortizării în scopuri fiscale?     Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative art. 24 din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (CF) a fost completat cu alin.

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Cheltuielile operatorilor din domeniul alimentar care vor dona alimente vor fi deductibile. În Monitorul Oficial din 2 iulie curent a fost publicată Legea nr.148 din 14 iunie 2024 privind promulgarea Legii pentru modificarea unor acte normative ce se referă la facilitarea donării de alimente.

Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată:

În cadrul ședinței plenare din 30 mai anul curent, Parlament a votat în prima lectură proiectul privind modificarea unor acte normative (Legea nr. 299/2022 privind prevenirea pierderii și risipei de alimente și Codul fiscal), scopul căruia constă în promovarea donațiilor prin

Amintim, prin Legea nr.171/2019 (în vigoare din 1 ianuarie 2020) în Codul fiscal au fost operate modificări, fiind stabilit un nou regim fiscal privind TVA la procurările de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate.    Astfel, în conformitate cu art.95 alin.(1) lit.e) din CF, obiect impozabil cu TVA este procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012,

IFRS 17 Contracte de asigurare (în continuare – IFRS 17), a introdus un cadru cuprinzător și consecvent pentru contabilizarea contractelor de asigurare, promovând o mai mare transparență și comparabilitate în întreaga industrie a asigurărilor

Care este modul de declarare și impozitare a venitului obținut de către o persoană juridică nerezidentă (ex. rezidentă a României), din înstrăinarea unui bun imobil situat pe teritoriul Republicii Moldova? Cum se determină venitul impozabil și baza valorică a activelor în cazul tranzacțiilor efectuate în valută străină conform Codului fiscal?

Cum urmează a fi deduse pierderile tehnologice suportate de agenții economici în procesul de producere/executare a lucrărilor?   În conformitate cu prevederile art.24 alin.(13) din Codul fiscal (CF) deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar

Situația financiară redă o parte din imaginea generală care se poate percepe asupra dezvoltării entităţii. În aşa fel se ajută la perceperea corectă a efectului diferitor tranzacţii asupra poziţiei financiare, performanței financiare şi, respectiv, a numerarului.

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

Cadourile, inclusiv voucherele, acordate angajaților în conformitate cu art.24 alin.(193) din Codul fiscal, se califică drept donație? Este obligat angajatorul să aplice prevederile art.21 alin.(5) din Codul fiscal în cazul în care oferă cadouri salariaților?

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Cum este corect de a reflecta în tabelul nr. 2 din Declaraţia IPC21 perioadele de incapacitate temporară de muncă inclusiv, sumele indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă calculate şi plătite din mijloacele angajatorului?

Agentul economic, care este subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (SIMM), a efectuat o donație (utilaj) persoanei fizice. Ce implicații aferent impozitului pe venit va avea entitatea?

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

Guvernul, în cadrul ședinței din 15 octombrie, a aprobat Programul de dezvoltare al sistemului informațional al Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2025-2027 care stabilește viziunea strategică, prioritățile esențiale și inițiativele planificate, având ca obiectiv accelerarea transformării digitale și asigurarea interoperabilității cu sistemele fiscale ale UE.

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 9 noiembrie, a aprobat în a doua lectură proiectul modificărilor la Legea nr. 287/2017

Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

În cazul deteriorării mărfii (de exemplu: îmbrăcăminte) care sunt documentele confirmative ce urmează a fi întocmite? În conformitate cu prevederile pct. 3 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 60/2012, entitatea efectuează inventarierea inclusiv, în caz de furturi,