Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată:

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Amintim, prin Legea nr.171/2019 (în vigoare din 1 ianuarie 2020) în Codul fiscal au fost operate modificări, fiind stabilit un nou regim fiscal privind TVA la procurările de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate.    Astfel, în conformitate cu art.95 alin.(1) lit.e) din CF, obiect impozabil cu TVA este procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012,

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Codul fiscal subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt: a) persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfășoară activitate de întreprinzător, persoanele care desfășoară servicii profesionale,

Prevederile Metodologiei de calcul pentru pierderile cauzate de trecerea terenurilor cu destinație agricolă sau destinate fondului forestier la o altă categorie de destinație, aprobate prin Legea nr.239 din 10 iulie 2025, vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie anul 2026.

Cheltuielile operatorilor din domeniul alimentar care vor dona alimente vor fi deductibile. În Monitorul Oficial din 2 iulie curent a fost publicată Legea nr.148 din 14 iunie 2024 privind promulgarea Legii pentru modificarea unor acte normative ce se referă la facilitarea donării de alimente.

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

 Potrivit pct. 11 din Regulamentului privind modul de subvenţionare a dobînzilor la creditele bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020, aprobat prin Ordinul Ministerului Fianțelor nr. 66/2020, producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale sunt considerați agenții economici care au suportat pierderi ale producției agricole de peste 50%, pe o suprafață de minim 30% din totalul terenurilor deținute în folosință și/sau posesie, ca urmare a calamităților naturale produse în anul 2020, determinate conform actelor de constatare aprobate de către comisiile pentru situații excepționale.

În cadrul ședinței plenare din 30 mai anul curent, Parlament a votat în prima lectură proiectul privind modificarea unor acte normative (Legea nr. 299/2022 privind prevenirea pierderii și risipei de alimente și Codul fiscal), scopul căruia constă în promovarea donațiilor prin

Situația financiară redă o parte din imaginea generală care se poate percepe asupra dezvoltării entităţii. În aşa fel se ajută la perceperea corectă a efectului diferitor tranzacţii asupra poziţiei financiare, performanței financiare şi, respectiv, a numerarului.

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

IFRS 17 Contracte de asigurare (în continuare – IFRS 17), a introdus un cadru cuprinzător și consecvent pentru contabilizarea contractelor de asigurare, promovând o mai mare transparență și comparabilitate în întreaga industrie a asigurărilor

În anul 2019 o persoană fizică a importat un automobil pentru a fi utilizat în scopuri personale. Prețul acestuia conform contractului de vânzare-cumpărare din 20.09.2019 a constituit 20 000 euro (curs oficial euro/mdl = 19,52), iar accizul și taxa pentru procedurile vamale achitate la importul automobilului au constituit 72 300 lei. În 2020 persoana  fizică a vândut automobilul cu suma de 550 000 lei. La determinarea bazei valorice a automobilului, care cheltuieli se vor lua în considerație la aprecierea creșterii de capital?

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Astfel, persoana fizică care face donație un bun, în scopuri fiscale va constata venit.   Venitul în scopuri fiscale va fi evaluat la valoarea maximă din baza valorică ajustată a bunului donat sau prețul lui de piață la momentul donării. La determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit, se va lua în calcul baza valorică a bunului donat care, la rândul său, se constată în conformitate cu prevederile art. 42 din CF.  

Conform pct. 32 din Regulamentul privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară aprobat prin Ordinul MF nr.76 din 16 iunie 2020 (publicat în MO nr. 152 din 20.06.2020), producători agricoli afectați de calamitățile naturale sunt considerați agenții economici care au suportat pierderi ale producției agricole de peste 50%, pe o suprafață de minim 30% din totalul terenurilor deținute în folosință și/sau posesie, ca urmare a calamităților naturale produse în anul 2020, determinate conform actelor de constatare aprobate de către comisiile pentru situații excepționale.

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

Cum este corect de a reflecta în tabelul nr. 2 din Declaraţia IPC21 perioadele de incapacitate temporară de muncă inclusiv, sumele indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă calculate şi plătite din mijloacele angajatorului?

Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

Care este modul de declarare și impozitare a venitului obținut de către o persoană juridică nerezidentă (ex. rezidentă a României), din înstrăinarea unui bun imobil situat pe teritoriul Republicii Moldova? Cum se determină venitul impozabil și baza valorică a activelor în cazul tranzacțiilor efectuate în valută străină conform Codului fiscal?