Care tabele la declarația POLMED23 urmează să prezinte agentul economic (membru al sistemului colectiv de reciclare în partea ce ține de baterii, nu și de ambalaj), care importă mărfuri (baterii) ce se regăsesc în anexa 8 din Legea nr.1540/1998? Va beneficia acesta de scutire

Obligaţia de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, potrivit art.1181 din Codul fiscal, survine doar în cazul facturilor fiscale a căror valoare impozabilă a livrării impozabile depăşeşte 100 mii lei. Valoarea impozabilă a livrării impozabile, determinată în corespundere cu art.97 din Codul fiscal, reprezintă valoarea achitată sau care urmează a fi achitată fără TVA.

Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Metoda indirectă de estimare a veniturilor impozabile ale persoanelor fizice cetăţeni este metodă de determinare a venitului estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice, utilizând informaţii şi din alte surse decât dările de seamă fiscale ale persoanei respective. Pentru colectarea informaţiei despre persoanele fizice pentru aplicarea metodei indirecte de estimare, legiuitorul a stabilit, în art. 22611 din Codul fiscal1, sursele de informare. Urmează sau nu să înregistreze la SFS împrumuturile acordate de o persoană juridică altei persoane juridice în cazul în care suma acestora depășește 200 mii lei?

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură reamintește că, în scopul sporirii productivității și competitivității agriculturii prin asigurarea producătorilor agricoli la resurse financiare, prin intermediul Submăsurii 1.7. Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale și instituțiile financiare nebancare, agricultirii pot beneficia de sprijin financiar prin compensarea ratei dobânzii la creditele accesate la băncile comerciale și organizații de creditare nebancară înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.  

În MO nr.108-112 din 30 martie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.71 din 26 martie 2018 prin care a fost completat și modificat ordinul nr.126 din 4 octombrie 2017, prin care au fost operate modificări la Instrucțiunea cu privire la modul de completare a dării de seamă (Forma IPC18) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017 și anume: • în capitolul I „Dispoziții generale” a fost concretizat că rezidenții parcurilor IT vor completa după caz și nu obligatoriu tabelul nr.1 în situațiile în care aceste categorii de angajatori vor achita în luna de gestiune, în folosul persoanelor fizice terțe, venituri impozabile (spre exemplu: plata pentru arenda bunurilor mobiliare sau imobiliare (art.901 alin.(3) din Codul fiscal), procurarea mijloacelor de transport de la persoanele fizice (art.90 alin.(1) din Codul fiscal, etc.));

În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la art. 175 numai dacă acesta nu are restanţe.         Conform alin. (21) din articolului menționat, persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu 1 iunie – pentru cele prezentate în mod electronic şi 1 iulie a anului ulterior celui pentru care se solicită restituirea – pentru cele prezentate pe suport de hârtie, cu excepţia cazului în care persoana fizică intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.      

(5.5.1.3) Care cotă de impunere urmează a fi aplicată la calcularea impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, în cazul în care cota concretă, stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale pentru categoria respectivă de obiecte impozabile: depășește cota maximă/ este sub limitele cotei minime/ nu corespunde cu cota fixă, stabilite în articolul 280 alin. (1) al CF?

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

În corespundere cu art. 72 alin. (1) din Codul vamal nr. 95/2021 (în continuare – Cod), baza iniţială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacţie, adică preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, atunci când acestea sunt vândute

Potrivit art.368 alin.(1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul unic sunt orice persoane juridice şi fizice înregistrate în Republica Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care întrunesc cumulativ condiţiile specificate în legislaţia cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.

Scopul procedurii insolvabilităţii conform art 1. alin. (1) din Legea insolvabilității nr.149/2012, este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului, prin distribuirea produsului finit, adică prin recuperarea creanţelor, pentru a acoperi pasivul debitorului.

Conform Raportului Casei Naționale de Asigurări Sociale privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), în primele șapte luni ale anului 2021, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 16385,1 mil. lei sau 62,1% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei. Astfel, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 9126,0 mil. lei sau 60,5% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 1172,0 mil. lei sau cu 14,7%.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal, obiecte impozabile constituie: a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice; c) importul serviciilor în Republica Moldova;

Contribuabilii continuă să ne pună întrebări ce țin de deducerea sumelor TVA aferentă importului de mărfuri, fapt pentru care am decis să precizăm unele aspecte ce se referă la perioada de reflectare în declarația TVA12 a deducerii respectivei taxe, ținând cont de diferite situații ce pot apărea în activitatea importatorilor.   Reflectarea în declarația TVA a sumei TVA rambursată de către organul vamal aferent importurilor anterioare

Există anumite elemente care nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate?  Baza inițială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacție, adică prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, cu elementele prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal.  Prețul efectiv plătit sau de plătit este format din suma plăților efectuate sau care trebuie efectuate de cumpărător către sau în beneficiul vânzătorului pentru mărfurile importate și include toate plățile efectuate

În Monitorul Oficial din 14 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 23 din 12 ianuarie 2022 cu privire la aprobarea Documentului unic de program pentru anii 2022-2024, care reprezintă planificarea pe termen mediu a măsurilor de implementare a Strategiei naționale de dezvoltare regională, fiind o sinteză a programelor operaționale regionale și include lista proiectelor prioritare de dezvoltare regională, selectate în baza unui concurs, ce urmează a fi implementate în următorii trei ani.

Termenul regenerare exprimă acțiunea de a regenera și rezultatul ei, iar a regenera înseamnă a reface, a face să revină la viață nouă, a se reînnoi. În Regulamentul privind evidența contabilă a plantațiilor viticole în procesul plantării, exploatării și defrișării acestora, aprobat prin Ordinul MF nr. 21 din 24.02.2014 (în continuare - Regulament) găsim termenii cu conținutul său respectiv:   • Plantație viticolă în proces de reconstrucție reprezintă plantația tânără sau pe rod în perioada de efectuare a unor lucrări de reconstrucție parțială a viilor (realtoire, reformarea butucilor, modificarea densității etc.);

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.